Matei Titianu spune că este nevoie de o reformare dură în agricultură: „Fără finanțare, agricultura moare. Cashflow-ul este aerul fermei”
La câteva ore după alegerea sa la conducerea LAPAR, Matei Titianu transmite un mesaj tranșant: problema centrală a agriculturii românești nu mai este doar tehnologia sau subvenția, ci finanțarea.
„Problema centrală este finanțarea. Avem nevoie de credite cu dobândă subvenționată pentru capital de lucru. Fără cashflow, profitul nu este suficient.”
Noul președinte afirmă că fermele românești funcționează într-un regim financiar diferit față de alte sectoare economice, cu venituri concentrate în câteva momente ale anului și cheltuieli majore încă din primele luni.
„Unitățile economice din agricultură nu au un cashflow similar cu firmele din alte sectoare. Veniturile vin la recoltă, în două-trei perioade pe an, iar la început de an banii sunt blocați în inputuri.”
Credit pentru inputuri agricole cu dobândă 0%
Printre primele măsuri propuse se află un mecanism financiar dedicat fermierilor: credit pentru achiziția de inputuri cu dobândă 0%, subvenționată integral de stat, pe o perioadă de nouă luni.
Modelul propus presupune ca banca să plătească direct distribuitorul, iar fermierul să ramburseze doar principalul la recoltare. În plus, stocurile de cereale ar putea deveni garanții primare pentru finanțare.
În viziunea lui Titianu, fără un astfel de instrument, investițiile în tehnologie, irigații și modernizare rămân doar intenții.
Matei Titianu, noul președinte LAPAR: „Nu vom mai fi spectatori la propria noastră subminare”
Legea arendei și comasarea – fundament pentru investiții
Un alt pilon al reformei anunțate vizează stabilitatea terenului agricol. Titianu susține introducerea unei durate minime de șapte ani pentru contractele de arendă, pentru a oferi predictibilitate investițională.
„Ar trebui să existe o durată minimă de șapte ani, pentru a oferi stabilitate investițională fermierilor.”
În paralel, propune recunoașterea schimburilor de teren drept utilitate publică, fără taxe pe transfer și cu reducerea costurilor notariale, pentru a încuraja comasarea suprafețelor și creșterea eficienței economice.
Instabilitatea contractuală, spune el, blochează atât investițiile, cât și accesul la creditare, mai ales atunci când durata contractului este mai scurtă decât scadența unui împrumut.
Presiunea externă: neonicotinoide, CBAM și Mercosur
Pe lista urgențelor se află și dosarul neonicotinoidelor. Titianu consideră că pierderea derogărilor, fără alternative viabile, afectează direct competitivitatea fermierilor: „Refuz să cred că subiectul nu mai este actual.”
Noul președinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România solicită o clauză de excepție geografică pentru zonele din sudul și estul țării unde presiunea dăunătorilor este ridicată.
În același timp, cere suspendarea mecanismului CBAM pentru fertilizanți, argumentând că taxa pe carbon crește artificial costurile de producție și afectează competitivitatea fermierului român.
„Nu trebuie să acceptăm ca fermierul român să subvenționeze politicile climatice ale UE.”
Relația cu autoritățile locale și adaptarea fiscală
Matei Titianu critică și condiționarea eliberării adeverințelor APIA de plata integrală a obligațiilor locale, considerând că acest mecanism ignoră specificul sezonier al agriculturii.
El propune o abordare proporțională, corelată cu momentul încasării subvențiilor și al veniturilor din producție.
Matei Titianu, mesaj ferm: fără echitate, sectorul devine vulnerabil
Noul lider LAPAR avertizează că fermierii români concurează pe aceeași piață cu produse provenite din state care nu respectă aceleași standarde de mediu și fitosanitare.
„Nu putem vorbi de echitate atunci când din zece produse de protecția plantelor eu pot folosi doar două și sunt și mai slab eficiente, dar și mai scumpe.”
El susține măsuri ferme de protejare a pieței interne, controale stricte la frontieră și etichetarea clară a originii materiei prime.
Concluzia tânărului fermier este una directă: fără intervenții rapide în zona financiară și fiscală, reziliența fermelor românești va continua să scadă, iar capacitatea lor de a investi și de a rămâne competitive pe piața europeană va fi serios afectată.
