În spaţiile de cultură protejată, solariştii nu-şi mai văd capul de treabă, e mult de lucru, se finalizează primul ciclu de cultură şi se pregăteşte următorul.
I-am surprins la lucru pe doi dintre aceşti … „artizani ai efectului de seră” aşa cum i-a numit plastic primarul comunei, Gheorghe Marin, el însuşi legumicultor de frunte.
Tomate roz, dulci şi aromate, foarte căutate!
Costel Stan cu soţia şi încă un băiat de ajutor culegeau ultimele cantităţi de roşii creţe.
„Încărcăm duba cu o tonă de de marfă proaspătă şi ducem la piaţă. Sper să obţinem un preţ bun, de până la 10 lei kilogramul. Tomatele roz, specialităţile, aşa cum avem noi, sunt dulci, aromate şi foarte căutate”, explică legumicultorul, fără să ne convingă pentru că nu s-a îndurat să taie una în jumătate să-i apreciem rezultatele muncii sale!
Are o suprafaţă de 2.000 mp cu tomate, 1.000 mp cu castraveţi, 2.000 mp cu ardei gras şi 1.000 cu vânătă şi, după cum ne spune, este mulţumit că lucrurile merg bine.
Costel Stan a început să culeagă primele cantităţi de roşii pe 15 mai, recolta e promiţătoare, fiecare plantă rodind cam 5 kg de fructe. A prins un preţ bun de piaţă, între 15 şi 18 lei kilogramul.
Cerere de castraveţi
Mătcaşul se mândreşte şi cu cultura de castraveţi. Anul trecut, în ciclul de vară, a avut în testare sămânţă hibridă de la o companie românească cu capital privat şi a fost bucuros că a vândut la 20 de lei kilogramul. Şi acum piaţa cere şi castraveţi, dar şi roşii cu toate că au fost întârziate în vegetaţie cu două – trei săptămâni.
Ardeiul gras urmează la cules
„În zilele următoare începem să culegem ardeii, în acelaşi timp pregăm recoltările următoare de ciclul al doilea: tomatele şi ceva mai târziu castraveţii…
De asemenea, am făcut trei loturi demonstrative în care am testat hibrizi de tomate şi castraveţi de la trei firme de top şi rezultatele sunt încurajatoare.
Folosesc produse bio de maximă eficienţă şi calitative, nu ieftine, caut să stropesc cât mai puţin şi lansez prădători naturali pentru controlul dăunătorilor şi bondari la polenizare. Îmi doresc să încerc la cultura de castraveţi în ciclul al doilea utilizarea unor substanţe noi pentru combaterea păianjenului roşu, care alături de trips, este unul dintre cei mai periculoşi dăunători”, explică Stan.
Acesta intenţionează să depună un proiect pentru amenajarea unor panouri solare care să-i asigure independenţa energetică a solariilor sale.
Ardeiul Piedone şi-a arătat… muşchii!
Şi în ferma lui Costache Radu a terminat de recoltat ardeiul gras. „A fost o tură cu încărcătură foarte bună, cultivat pe 3.500 mp, ardeiul gras Piedone F1 – hibrid timpuriu cu creștere nedeterminată – a dat, undeva, la o producţie de 5 tone producţie, aproape de 1 kg de fructe pe plantă! L-am vândut la piaţă cu 9 până la 7 lei kilogramul. Acum pregătim solarul pentru al doilea ciclu de cultură care va duce până ce dă bruma, toamna târziu: toaletăm, palisăm, prăşim şi fertilizăm cu fosfor pentru regenerare”, explică legumicultorul care ştie că după o săptămână va recolta din nou ardei.
În testare, 68 de hibrizi de tomate
Tomatele sunt cultivate pe 2.000 mp, s-au recoltat mai bine de jumătate şi vândute cam trei tone. Culesul nu-i terminat pentru că peste câteva zile în cadrul unui eveniment o companie producătoare va testa seminţele date spre cultivare. În acest sezon, fermierul a avut în loturile demonstrative 68 de hibrizi noi de roşii şi alte zeci de ardei gras şi castraveţi.
Zilnic, pregăteşte pentru piaţă două tone de roşii şi o tonă două de ardei gras; în timp ce castraveţii sunt culeşi la două zile. Au plecat de la 20 de lei kilogramul şi o perioadă bună de timp s-a menţinut la 8-9 lei/kg.
Şi în acest an fasolea Aurie de Bacău i-a adus… aurul în fermă!
Pentru Costache Radu, fasolea păstăi Aurie de Bacău a fost, din nou, cultura cea mai rentabilă, cu care s-a consacrat. S-a vândut la început cu 30 de lei kilogramul, iar acum preţul s-a fixat undeva sub 10 lei.
Solarul de 3.000 mp unde a fost cultivată este pregătit să producă din nou.
În Ferma Radu, primul sezon de producţie a fost bunicel. Tehnologiile de cultivare au rămas aceleaşi, respectate cu sfinţenie, costurile cu încălzirea au fost mai mari cu vreo 50 la sută, pentru că a fost nevoit să întreţină focul în instalaţii până la sfârşitul lunii aprilie. Din cauză vremii reci, a ieşit pe piaţă cu marfă proaspătă (castraveţi şi roşii) cu circa 10 zile mai târziu decât de obicei.
El constată că preţurile la piaţă au fost cam apropiate de cele de anul trecut.
Radu Costache spune că nu a mai pus pepeni de 10 ani şi nici nu o va face în viitorul apropiat. Are de terminat o hală cu atmosferă controlată pentru păstrarea legumelor care nu se vând în ziua respectivă la piaţă.
Legume produse cât mai natural
De anul trecut, legumicultorul a început reparaţiile capitale la spaţiile de producţie. Unui solar de 4.000 mp i s-a schimbat folia de acoperire, înlocuit o parte din structura de rezistenţă, iar anul acesta un altul de 4.500 mp va intra în lucru.
Şi în ferma Radu, producţia de legume este realizată cât mai natural. În ziua documentării noastre, primise o cutie cu ploşniţa prădătoare Orius laevigatus (folosită pentru controlul tripsului) pe care o va lansa pe cultura de ardei, deoarece s-a mărit foliajul plantelor.
De aproape 10 ani face polenizarea naturală cu bondari, toate aceste eforturi având menirea de a produce legume cât mai sigure pentru consumul uman, cu mai puţine „otrăvuri” şi costuri mai mici.
Marian MUŞAT