Matca - o carte deschisă pentru apicultori - Revista Ferma
10 minute de citit

Matca – o carte deschisă pentru apicultori

albine1 m Matca - o carte deschisă pentru apicultori

Matca este cea care decide cum şi cu ce număr de albine va intra familia respectivă în iarnă, cum va ierna, cât de rapidă şi de intensă va fi dezvoltarea primăvăratică şi ce producţii vor exista pe tot parcursul sezonului de cules. Din această ecuaţie a elementelor de primă necesitate nu excludem calificarea şi cunoştinţele stuparului, dar matca are prioritate.

Dacă s-ar putea formula un principiu de bază al stupăritului de succes, acela ar fi prezenţa în stupină a mătcilor bune şi tinere.

Din punct de vedere biologic, rolul unei mătci este dublu: producţia de ouă, cele care asigură puterea comunităţii, şi cea de feromon, signalul chimic ce reglează orânduirea socială şi ca atare funcţionalitatea normală a familiei respective.

Când suntem în situaţia de a alege comunităţi calitative, respectiv mătci, trebuie neapărat să avem în vedere următoarele trăsături de bază: fertilitatea şi productivitatea, hărnicia, rezistenţa la boli, roirea, zborul la o distanţă mai mare, simţul mirosului, instinctul apărării, rezistenţa la temperaturi joase, consumul hranei în timpul iernării, dezvoltarea primăvăratică, culesul de polen şi propolizarea, clădirea fagurilor, organizarea cuibului şi în special modul depozitării mierii, blândeţea, instinctul igienic etc.

Ceea ce deosebeşte o matcă de alta depinde de mai mulţi factori, începând cu cei genetici şi terminând cu condiţiile de creştere. Dacă acestea au fost optime iar matca a fost fecundată cu un număr suficient de trântori, ea ar trebui să-şi exercite toate funcţiile fără probleme. Pe de altă parte, o matcă crescută dintr-o larvă mai matură a albinei lucrătoare (mai avansată de 1-2 zile) va avea ovare mai mici şi va fi mai puţin productivă. Un număr mai mare de botci într-o familie de creştere poate determina hrănirea şi îngrijirea slabă a larvelor de matcă. De asemenea, un număr mai mic de doici, care hrănesc aceste larve, va avea acelaşi rezultat.

Condiţiile exterioare nefavorabile din timpul zborului de împerechere sunt şi ele o cauză a calităţii inferioare a mătcilor.

Atunci când dorim să cumpărăm mătci, ne lipsesc de regulă informaţiile despre condiţiile în care acestea au fost crescute. De aceea, tot timpul trebuie să urmărim comportamentul reginelor din stupina proprie ca să putem remedia rapid şi la timp greşelile ivite.

Evaluarea mărcii prin controlul în stup

Indicii ale temperamentului unei comunităţi de albine le vom avea imediat ce vom deschide stupul, observând cât de bine reacţionează la contactul cu fumul: se liniştesc sau devin agresive. Cu albina blândă, care stă liniştită pe rame fără a zbura în timpul controlului, se va lucra mult mai uşor, chiar şi în mediul urban.

În timpul controlului efectuat în stup trebuie să urmărim cu deosebită atenţie aspectul puietului şi starea generală a cuibului.

Puietul mătcilor bune este compact. Rama trebuie să fie aproape plină cu puiet aflat la aceeaşi maturitate, sau apropiată, cu doar câteva celule omise. Celulele cu miere, respectiv cele cu păstură, nu trebuie să fie amestecate cu cele de puiet. În perioada de maximă dezvoltare, matca bună poate depune ouă şi în rândurile mărginaşe de celule, însă aspectul general al puietului este mai important decât numărul celulelor cu puiet.

„Plinul ramei” depinde şi de poziţia acesteia în cuib, dar şi de perioada anului. Mătcile slabe vor crea forme care conţin celule goale sau omise, iar aspectul va fi al unei rame incomplete. Dacă aceste celule nu sunt pline cu miere sau cu polen, cauzele trebuie căutate în altă parte: mortalitatea puietului determinată de diferite boli, lezarea sau îmbătrânirea mătcii.

Ultima caracteristică legată de puiet, care denotă calitatea unei mătci, este starea de sănătate a acestuia. Prezenţa unor boli, precum loca europeană sau puiet varos, sunt indicii sigure ale necesităţii de schimbare a “reginei”. Câteva celule infestate primăvara, când nivelul de stres în familiile de albine este foarte ridicat, nu reprezintă un indiciu sigur, însă procentul de peste 10-15 la sută confirmă această necesitate.

Unele albine melifice sunt mai sensibile la loca europeană şi îşi igienizează stupul mai puţin. Înlocuirea mătcii, în astfel de situaţii, va întrerupe şi procesul de creştere al puietului, oferind albinelor posibilitatea de a curăţa celulele de larvele bolnave.

Evaluarea comportamentului

Aprecierea calităţii “reginelor stupului” continuă cu evaluarea comportamentului acesteia. Deosebită atenţie se va acorda productivităţii, iernării, predispoziţiei la roire, corelării culesului de nectar cu creşterea puietului etc. Unele trăsături sunt uşor de urmărit, altele nu.

De exemplu, aprecierea adaptării creşterii puietului la culesul de nectar necesită cunoştinţe precise despre gradul dezvoltării puietului în condiţiile date. Cântarul apicol ne poate da informaţii precise despre creşterea/scăderea culesului, însă acestea trebuie să fie în strictă legătură cu schimbarea apărută în ouatul mătcii.

Mult mai simplu este să observăm menţinerea puietului după terminarea unui cules de bază. Vom urmări dacă familia reduce intensitatea creşterii puietului sau îl menţine la un nivel înalt, acesta consumând mierea înmaganizată. În situaţii ideale, comunitatea va limita producţia de puiet atunci când culesul de nectar începe să scadă, dar nu întotdeauna şi nu la toate rasele de mătci.

În fiecare stupină există familii mai bune decât celelalte, care produc mai mult, iernează mai uşor şi ies din iarnă puternice, fără predispoziţie pentru roire şi la apogeul dezvoltării lor. Aceste trăsături sunt în strânsă legătură cu calitatea mătcii şi de aceea evidenţierea lor ne poate ajuta să aflăm dacă matca respectivă reprezintă ceea ce dorim să avem.

De asemenea, prin evaluarea comportamentului putem evalua şi calitatea programului unui crescător de mătci. Prin urmare, cunoscând factorii care sunt esenţiali în comportamentul unei familii de albine, vom decide cu uşurinţă dacă vom continua să procurăm material genetic de la acesta sau vom schimba furnizorul. Testarea calităţii mătcilor de la un producător se face pe minim zece bucăţi, numărul ideal fiind o sută, atunci când se poate.

Marcarea şi schimbarea mătcilor 

Ultimul factor de care vom ţine seama în aprecierea unei regine este vârsta ei. În principiu, familiile cu mătci tinere sunt mai productive, iar predispoziţia la roire este mai mică. De obicei, înainte de introducerea unei mătci într-o familie nouă, aceasta se marchează cu un punct colorat pe torax, care ne va ajuta la stabilirea vârstei şi să o găsim mai uşor în timpul controlului.

Sistemul internaţional de marcare a mătcilor prevede folosirea următoarelor culori: alb, pentru anii care se termină cu cifrele 1 sau 6; galben, pentru cei care se termină cu 2 sau 7; roşu, pentru anii care se termină cu 3 sau 8; verde, pentru cei care se termină cu 4 sau 9; albastru, pentru anii cu cifra finală 5 sau 0.

Marcarea mătcilor ne va ajuta şi în cazul unei înlocuiri a mătcii prin roire, prin schimbul liniştit sau din botci de salvare. Regula generală în orice stupină ar trebui să fie următoarea: mătcile trebuie schimbate la fiecare doi ani. În ultimul timp se recomandă schimbarea lor în fiecare an.

Mătcile nu pot fi produse industrial, fiind nişte vietăţi supuse unui regim foarte complicat de hrănire, în condiţii bine definite, supuse totodată legilor complexe ale succsiunii genetice. De aceea, creşterea lor necesită multă grijă şi dragoste.

RECOMANDĂRI


Evaluare după aspect

Apicultura contemporă cere o continuă evaluare a calităţii mătcilor şi înlocuirea celor cu rezultate slabe, la timpul potrivit. Familiile calitative sunt foarte productive, iar lucrul cu acestea va fi întotdeauna o plăcere.
Aspectul mătcilor nu este un indiciu al calităţii lor, doar dacă doriţi să produceţi mătci de o anumită culoare.

Există stupari cărora le place să aibă în stupină „mătci mari de culoare aurie”. Ne întrebăm însă în ce măsură culoarea şi mărimea determină productivitatea lor. Mărimea ovarelor este în legătură directă cu dimensiunea mătcilor, însă capacitatea lor de a depune ouă fecundate reprezintă factorul cheie.

Niciodată să nu vă bazaţi pe o apreciere superficială. Lăsaţi trăsături precum calitatea puietului, starea de sănătate, hărnicia sau blândeţea familiei de albină să scoată în evidenţă calitatea mătcilor din stupi.
Matca inferioară

Prezenţa celulelor de trântori pe rame, în amestec cu cele de albine lucrătoare, este un semn sigur al unei mătci inferioare. Existenţa a două-trei celule de trântor poate fi o simplă întâmplare. Însă atunci când matca, cea care depune ouă în celulele de albină lucrătoare, nu are suficientă spermă pentru fecundarea acestora, este clar că avem o problemă care trebuie rezolvată rapid.

Printre cauze se numără fecundarea insuficientă şi slabă, degenerarea glandelor spermatecii, diferite boli sau leziuni, iar câteodată, pur şi simplu, nu putem determina cauzele unor întâmplări de acest gen.


SEMINAR APICOL

Apicultorii timişeni s-au întâlnit sâmbătă, 16 ianuarie 2010, în oraşul de pe Bega, la iniţiativa Federaţiei Asociaţiilor Apicole din România – ROMAPIS, şi a Asociaţiei „Stuparul Bănăţean”.

Stuparii bănăţeni au fost puşi la curent cu detalii despre participarea ROMAPIS la misiunea TAIEX, desfăşurată în luna noiembrie a anului trecut în Franţa, cu scopul de a dezbate noi oportunităţi de finanţare a acestui sector din fonduri UE prin Programul Naţional Apicol 2011-2013.

Reprezentanţii federaţiei naţionale au pus în discuţie câteva proiecte cu finanţare parţial sau total nerambursabilă prin acest program, printre care înfiinţarea unui sistem de alertă şi de comunicare între apicultori, existenţa unui sistem intern al ROMAPIS de control al calităţii mierii, urmând ca apicultorii să beneficieze de o marcă de calitate pentru produsele lor, precum şi editarea unui Ghid de bune practici în apicultură. 

Alte propuneri s-au referit la sursele de finanţare pentru înlocuirea fundurilor clasice cu cele de control, sau crearea unei structuri care să ofere asistenţă tehnică şi veterinară apicultorilor la nivel judeţean.
Au fost puse în discuţie, de asemenea, şi fondurile structurale europene şi schemele de ajutor de la stat pentru anul 2010, asigurarea calităţii produselor apicole folosind în combaterea bolilor la albine metode „bio”, anumite propuneri legislative, subvenţiile pentru apicultori, detalii despre pastoral şi anumite reglementări privind evidenţa albinelor.

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →