Imediat după recoltarea grâului (principala premergătoare pentru rapiţă), cu combinele moderne prevăzute cu tocător şi ventilator care împrăştie uniform tocătura pe suprafaţa recoltată, e recomandat să se intre imediat cu maşina de administrat îngrăşăminte, de dorit îngrăşăminte complexe, care au o mai mare mobilitate în sol.

Intervenţii în funcţie de gradul de tasare a solului
a) În situaţia solurilor tasate, după combină, se intră imediat, cel mai târziu a doua zi, cu cizelul, care lucrează până la 20-25 cm adâncime. Se are în vedere că solurile, în mod normal, la peste 20 cm au un grad de porozitate şi permeabilitate naturală suficientă pentru infiltrarea apei, creşterea rădăcinilor şi activitatea microbiologică. Pe urmele lăsate de organele active ale cizelului pătrund şi o parte din îngrăşăminte şi din resturile vegetale tocate.
b) În cazul solurilor netasate, după fertilizare se intră imediat cu grapa cu discuri prevăzută în spate cu tăvălug Croskill sau Cambridge, care toacă miriştea şi celelalte resturi vegetale şi le amestecă cu stratul superficial al solului, formând un mulci care asigură acumularea şi conservarea apei în sol. Prezenţa tăvălugului realizează o bună nivelare şi aşezare a stratului de mulci. Aceeaşi grapă cu discuri intră imediat şi după cizel.

Stratul de mulci face minuni cu sporul de producţie
Prezenţa stratului de mulci împiedică eroziunea şi protejează solul de acţiunea mecanică a picăturilor de ploaie. Totodată, în acest strat din umiditatea existentă în sol, cea din resturile vegetale verzi, la care se adaugă roua internă, se realizează umiditatea necesară germinării seminţelor de buruieni şi de samulastră, care creează un covor verde cu rol în evitarea levigării nitraţilor, în îmbogăţirea solului în materie organică şi în reducerea gradului de îmburuienare. În lipsa samulastrei s-a înregistrat un spor de producţie de 10-15%. Resturile vegetale din stratul de mulci conţin 60% mono şi poliglucide, 10-30% lignină, 1-10% substanţe proteice şi 1-8% lipide, răşini. După ce au fost tocate de combină şi de grapa cu discuri, intră în acţiune microfauna din sol, care este socotită “utilaj” pentru mărunţirea resturilor vegetale, urmată de activitatea ciupercilor care acţionează în special asupra ligninei şi celulozei, prin aceasta asigurând front de lucru bacteriilor care finisează descompunerea materiei organice.
La stabilirea dozei de azot se va ţine seama de faptul că microorganismele preferă un raport C/N (carbon/azot) de 5, iar resturile vegetale de la cerealele păioase au raportul C/N mai mare de 20. În acest caz, microorganismele atacă humusul care are raportul C/N de 10-11, mai favorabil acestora, şi apare aşa-numita “foame de azot”. Pentru aceasta, la doza de azot se va adăuga o cantitate de 10-15 kg azot pentru fiecare tonă de substanţă uscată din resturile vegetale.

Rapiţa răsare, indiferent de vreme
Prin urmare, parcelele destinate culturii rapiţei de toamnă în perioada de vară au un strat de mulci la suprafaţa solului, o bună parte din masa vegetală este descompusă şi au un covor verde care creşte de la sfârşitul lunii iunie până la început de august (să nu formeze sămânţă).
Cu trei săptămâni înainte de semănat (început de august), se intră cu tocătoarea în covorul verde, din care rezultă un strat de material vegetal bogat în umiditate (80-90%) la suprafaţa solului. O parte din buruieni încep să regenereze şi cu două săptămâni înainte de semănat se aplică o erbicidare cu glifosat, care distruge toată vegetaţia, care se usucă şi formează la suprafaţa solului un strat de litieră (ca în pădure) cu avantajele ei.
În preajma semănatului, terenul destinat însămânţării rapiţei are umiditatea conservată în sol şi are stratul de litieră la suprafaţă. În astfel de condiţii, pentru a uşura lucrarea de semănat, ar fi de dorit să se dispună de semănători speciale de tip Focus sau Serto 12 SW, care sunt prevăzute cu brăzdare tip daltă care urmează după un cuţit care aplică îngrăşământul starter şi îndepărtează resturile vegetale din faţa brăzdarului. Sau cel puţin semănători cu brăzdare dublu-disc, care taie stratul de litieră şi plasează sămânţa în sol la 2 cm adâncime, pe un substrat aşezat, cu aport capilar al apei.
Dispunând de utilajele necesare şi aplicând o astfel de tehnologie de pregătire a terenului, considerăm că indiferent de evoluţia climatică a sezonului, vor fi asigurate condiţii mai bune pentru înfiinţarea culturii rapiţei de toamnă.

STRATUL DE MULCI – DEPOZITUL DE APĂ AL SOLULUI
Insistăm să se intre în câmp imediat după recoltarea cu combina, deoarece solul mai are ceva umiditate şi se lucrează mai uşor. Fiecare zi de întârziere duce la pierderea a 1-2 puncte procentuale din apa existentă în sol. Determinări efectuate după trecerea combinei au înregistrat 11,4% umiditate, iar după patru zile, 8,4%. Stratul de mulci format asigură acumularea fiecărei picături de apă din precipitaţii şi reduce de trei-patru ori pierderile prin evaporare. În timpul arşiţei, când în aer temperatura este peste 40oC, sub mulci, la 1-2 cm adâncime sunt 27oC, temperatură favorabilă activităţii microbiologice.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 10/237 (ediţia 1-14 iunie 2019)