Mulsul robotizat este o practică obişnuită în majoritatea fermelor lactate, dar putem vorbi aici deja de un sistem integrat, care include managementul dejecţiilor şi furajarea, complet automatizate. Prin conectarea oamenilor şi a animalelor cu tehnologia s-a reuşit astfel optimizarea proceselor şi, ceea ce contează în final, reducerea costurilor de producţie. Este dovada clară că agricultura poate fi sustenabilă, dar în acelaşi timp productivă şi mai prietenoasă cu mediul.
Lely a revoluţionat managementul fermelor
Primii roboţi de muls au apărut acum trei decenii. Compania olandeză Lely, un pionier în domeniul automatizării fermelor zootehnice, a dezvoltat propriul său astfel de dispozitiv în 1992 şi de atunci Lely Astronaut a parcurs mai multe etape majore de dezvoltare, fiind astăzi întâlnit în toată lumea. Succesul mulsului automatizat este astfel garantat de un nou stil de management al fermelor, prin care deciziile sunt transferate de la fermier la vacă. Pe lângă Lely Astronaut, compania olandeză mai are în portofoliu câţiva roboţi, şi anume Lely Discovery (pentru curăţarea adăposturilor), Lely Juno (robot de împingere automată a furajelor) şi Lely Vector (un sistem automatizat de furajare).
Firma Lely pregăteşte următoarea lansare
Între timp, Lely a anunţat că va lansa spre sfârşitul anului o maşină de procesare a gunoiului de grajd care ar putea reduce emisiile de azot din fermele specializate pe producţia laptelui cu 50%! Potrivit preşedintelui consiliului de administraţie al companiei, Andre van Troost, îngrijorările cu privire la eliberarea de azot în atmosferă nu au fost motivul direct pentru dezvoltarea maşinii de prelucrare a gunoiului de grajd. Acesta susţine că Lely căuta să realizeze un dispozitiv pe care producătorul de lapte să îl poată folosi pentru a face gunoiul de grajd o materie primă valoroasă.
Robotul Lely Astronaut: Eficienţă pentru fermier şi confort pentru vaci. Click AICI, urmăreşte materialul video şi convinge-te că Lely Astronaut face aproape toată treaba în ferma de vaci cu lapte.
un articol de
LIVIU GORDEA
