Votată în Parlament la sfârşitul anului 2018, promulgată de preşedinte în decembrie, acelaşi an, Legea 334/2018 pentru aprobarea Programului de încurajare a investiţiilor în zona montană încă nu poate fi aplicată. Schema de ajutor de stat, în valoare de un miliard de euro, instituită în baza acestei legi, trebuie să primească aprobarea Comisiei Europene.
După emiterea Legii 344/2018, Parlamentul a aprobat câte o lege pentru fiecare activitate principală din Program.
Munţii şi politica la vârf
În aprilie 2019, dar şi în mai, lună electorală pentru alegerile europarlamentare, MADR-ul condus de Petre Daea – în acea perioadă ministrul cel mai ataşat de şeful PSD, Liviu Dragnea – a publicat spre dezbatere şi proiecte de HG, cu acelaşi conţinut. Desigur, actele normative au fost amplu mediatizate, mesajul principal fiind că PSD este preocupat de românii din Carpaţi. Un singur lucru au omis politicienii şi mulţi dintre jurnalişti să precizeze: pentru a putea fi aplicate, legile respective au nevoie de notificarea şi aprobarea Comisiei Europene, banii acordaţi pentru proiecte provenind din bugetul naţional, sub forma unor ajutoare de stat.
Directorul adjunct al Agenţiei Naţionale pentru Zona Montană (AZM), Dănuţ Gâţan, a declarat pentru revista Ferma că legea a fost deja notificată la Bruxelles, dar autorităţile româneşti nu au primit încă nici un semn de la CE, fiindcă ”august e lună de concedii pentru funcţionarii europeni. Noi aşteptăm decizia finală, iar dacă sunt modificări, le vom trece din nou prin guvern”.
AZM este instituţia-cheie pentru derularea investiţiilor în Munţii Carpaţi. Potrivit Legii 344/2018, art.2, investiţiile din Program se realizează în conformitate cu proiectele-tip puse la dispoziţie în mod gratuit de către AZM şi direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. Mai departe, în art. 3, este definit proiectul-tip: ”Documentaţie tehnico-economică elaborată de AZM, conform legislaţiei în vigoare, pentru realizarea şi dotarea unei construcţii-cadru, amplasată în zona montană, care corespunde standardelor în domeniu şi se încadrează în bugetul previzionat pentru finanţarea acestui program”.
Anul acesta au fost înfiinţate prin HG aşa-numitele comitete de masiv, structuri cu rol consultativ, desemnate pentru fiecare masiv montan. Un astfel de comitet are 18 membri, printre care se regăsesc primari, reprezentanţi ai consiliilor judeţene, ai societăţii civile etc. La nivel naţional a fost înfiinţat un Consiliu Naţional al Muntelui, care va fi prezidat de premier.
Gura văii şi gura ministrului
În absenţa proiectelor concrete, Ministrul Agriculturii Petre Daea vorbeşte pe unde apucă despre legea muntelui. Recent, la Festivalul Văii Gurghiului din judeţul Mureş, a spus că: „Legea Muntelui este cel mai valoros instrument juridic pentru această zonă. Legea deja există. Acum se lucrează pe baza acestei legi, am făcut structurile zonale, am realizat ceea ce puteam până la această dată, am elaborat încă şase Hotărâri de Guvern. Le vom pune în aplicare în aşa fel încât în munte să fie o altă viaţă, altă preocupare pentru a păstra ceea ce avem. (…) Zona montană a fost părăsită de «preocuparea» celor care au avut misiunea în domeniu şi acum ne luptăm cu timpul să prindem din urmă ceea ce practic nu am început”, citează Agroinfo.ro
Nimic despre notificarea Comisiei Europene şi despre faptul că din bugetul naţional ar putea fi scos un miliard de euro, dacă funcţionarii europeni vor aproba ajutorul de stat.
LANŢURI MUNTOASE, LANŢURI DE LEGI
După emiterea Legii 344/2018, Parlamentul a fost foarte productiv în plan legislativ pentru zona montană. A aprobat câte o lege pentru fiecare activitate principală, incluzând şi valoarea schemei de sprijin:
– Înfiinţarea centrelor de colectare şi prelucrare primară a fructelor de pădure, a ciupercilor şi/sau a plantelor medicinale şi aromatice, din flora spontană şi/sau de cultură în zona montană (valoare maximă eligibilă, fără TVA – 800.000 de lei pentru fiecare proiect, valoarea totală a Programului fiind de 66 milioane de euro);
– Înfiinţarea centrelor de colectare, spălare şi prelucrare primară de lână şi piei în zona montană (valoare maximă eligibilă, fără TVA – 1.920.000 de lei, valoarea totală a Programului – 5.000.000 de euro);
– Înfiinţarea unităţilor de capacitate mică pentru sacrificarea animalelor şi/sau prelucrarea cărnii în zona montană (500.000 de lei, fără TVA, valoare maximă eligibilă, valoarea totală a Programului – 15.000.000 de euro);
– Înfiinţarea stânelor montane (300.000 de lei fără TVA valoare maximă eligibil, valoarea totală a Programului fiind de 7 milioane de euro).
Articol publicat în revista Ferma nr. 16/243 (ediţia 15-30 septembrie 2019)
