Tot mai mulţi fermieri vin an de an la Diosig ca să vadă cea mai mare platformă demonstrativă de cereale păioase de toamnă din partea de vest a României şi să înveţe cum să obţină recolte bune chiar şi în cele mai vitrege condiţii climatice. Anul acesta, pe 15 ha au fost 54 de varietăţi de orz, orzoaică, triticale, grâu dur şi grâu comun, pe care au fost aplicate diverse tehnologii. Pentru 18 dintre aceste soiuri Agroind Cauaceu produce deja sămânţă, iar o parte sunt încă în testare.
Creierul afacerii de la Diosig este Dan Corbuţ, iar omul care se ocupă de partea de tehnologie a culturilor este inginerul Mihai Budai. Acesta ne-a spus că firma exploateză 4.200 ha. În anul agricol 2017/2018 au avut 1.600 ha cu cereale păioase pentru sămânţă, 1.100 ha cu rapiţă de toamnă, 350 ha mazăre furajeră pentru sămânţă, 50 ha cu mazăre pentru conservă, 30 ha cu fasole verde, 10 ha cu fasole uscată, 200 ha cu porumb, iar diferenţa este cu floarea soarelui.
Folosiţi pesticide şi îngrăşăminte cu 2-3 substanţe active!
„În agricultură nu se cheltuie, ci se investeşte, de aceea, întotdeauna ar fi bine să folosiţi produse pesticide, îngrăşăminte, îngrăşăminte foliare care să fie de calitate, să conţină 2 – 3 substanţe active, molecule organice, stimulatori de creştere şi dezvoltare, gen fito-hormoni, ca auxine, gibereline, citokinine, pentru că mare parte din mărimea acestor spice pe care o să le vedeţi se datorează folosirii în trei tratamente a acestor îngrăşăminte de calitate superioară. În ceea ce priveşte fungicidele folosite, întotdeauna încercaţi să le folosiţi pe cele care au două sau trei substanţe active şi pe cele nou introduse pe piaţă, având în componenţă carboximidă, strobilurine, iar la ultimul tratament, la înspicare, ca să ne ferim de fuzarioza la spic, să aplicăm o combinaţie de doi triazoli de top”, le-a transmis Mihai Budai fermierilor, chiar în deschiderea evenimentului.
Aplicarea azotului, în etape!
În platforma demonstrativă de la Diosig, planta premergătoare a fost rapiţă. Lucrările solului au fost arătură, disc şi combinator multiflex. „Mai vreau să pun accent pe aplicarea etapizată a azotului: este bine ca în prima fază să aplicăm un azot ureic la desprimăvărare, ca să putem asigura pentru o perioadă de 30 – 40 de zile azotul necesar grâului până la 2 – 3 fraţi, 2 – 3 internodii, când avem diferenţierea producţiei, respectiv formarea spicului şi avem un consum maxim de azot şi atunci trebuie să intervenim cu forme mai uşor accesibile, respectiv azot nitric şi azot amoniacal. Dar să nu uitaţi nici de macro-elementele secundare, de oxidul de calciu, oxidul de magneziu, care este foarte benefic culturilor de cereale păioase, şi trioxidul de sulf, care lucrează în sinergie cu azotul, favorizând absorbţia acestuia, sulful fiind, la rândul lui, şi parte componentă a majorităţii aminoacizilor din plantă. Deci, neapărat trebuie să aplicăm în etape. Ultima aplicare ar fi bine să o faceţi în faza de burduf spre înspicare, pentru a favoriza calitatea producţiei, respectiv conţinutul de proteină şi de gluten”, a adăugat Mihai Budai.
Încă un an atipic: Ger în martie, secetă, furtuni
Acesta a învăţat să adapteze tehnologiile condiţiilor meteorologice ale fiecărui an agricol, pentru că „din păcate, ultimii 10 – 12 ani au fost toţi atipici”. „În anul agricol 2017 – 2018, toamna şi primăvara au fost bune din punct de vedere al precipitaţiilor, în martie chiar am totalizat 100 de litri de apă, dar problema este că grâul a vegetat aproape toată iarna, a fost cald, nu a fost zăpadă, iar la începutul lunii martie au fost temperaturi între minus 9 şi minus 16 grade Celsius, care au ars limbul foliar existent la acel moment cam de la jumătate spre vârful fiecărei frunze, lucru care a stagnat repornirea în vegetaţie. De la 1 aprilie şi până în 15 mai, 44 de zile nu am avut ploaie deloc, iar când a venit ploaia, a venit cu furtună. Acum ar trebui o ploaie lină, de vreo 15 litri”, ne-a spus tehnologul de la Agroind Cauaceu la începutul lunii iunie, când a avut loc „Ziua Grâului”. Mihai Budai era atunci optimist: „Mazărea şi grâul pentru sămânţă vor fi cele mai productive culturi în acest an. La grâu mă aştept să închidem la o medie de 8.000 de kilograme pe hectar, dar sunt soiuri care mă aştept să treacă de 9.500 de kilograme pe hectar, şi la mazăre să trecem de 4.000 – 4.200 de kilograme la hectar.”
Aproape de finalul lunii iulie, când am vorbit din nou, ne-a spus că la grâu au recoltat, în medie, 7.500 kg/hectar: „Am avut şi zone cu gheaţă şi cu stagnări, şi ploi puternice, unele cu grindină, care au scuturat boabele din spice. În ultima lună am avut ploi chiar şi cinci zile la rând, pe alocuri au fost şi cantităţi mari, şi cu gheaţă, care au scos până la 2.500 de kilograme de boabe din spice.”
40 de firme din agricultură, la „Ziua Grâului”
Dan Corbuţ şi partenerii săi au reuşit să facă din „Ziua Grâului” cel mai important eveniment agricol din nord-vestul ţării. Drept dovadă, anul ăsta au venit fermieri chiar şi din sudul României. I-am întâlnit la Diosig pe Nicolae Sitaru, care organizează „Ziua Porumbului” în ferma sa din Orezu, Ialomiţa, în luna septembrie, precum şi pe Arnaud Perrein, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România, care are ferma tot în Ialomiţa.
La deschidere au fost şi toţi şefii instituţiilor din Bihor – Prefectură, Consiliu Judeţean, Direcţia Agricolă, APIA, precum şi şeful Direcţiei Agricole Satu Mare.
Am spus că evenimentul de la Diosig începe să semene a târg agricol în câmp şi este foarte adevărat: peste 40 de companii producătoare de seminţe, pesticide, îngrăşăminte chimice şi maşini agricole au fost anul acesta prezente la „Ziua Grâului”, ne-a spus Dan Corbuţ. Citiţi cu atenţie, ca să vă convingeţi că au fost toţi producătorii importanţi din domeniu:
– Companii producătoare de sămânţă, ale căror soiuri au fost prezentate în platforma demonstrativă: Biocrop, Caussade Semences, Ciproma Sem, Donau Saat, Fundulea, Limagrain, Probstdorfer Saatzucht, RWA, Saatbau Linz, Saaten Union, SCDA Lovrin, SCDCA Turda, Syngenta şi Tea Consulting;
– Firme producătoare de pesticide: Adama, Aectra, Arysta Life Science, Bayer, BASF, Corteva, Nufarm, FMC şi Innvigo Agro;
– Firme producătoare de îngrăşăminte solide şi foliare: CLC Bio Innovation, Naturevo, Romchim Protect, Azomureş, Holland Farming, Lebosol şi Timac Agro, Borealis, Chemark, Yara;
– Nu în ultimul rând, „Ziua Grâului” de la Diosig este mai mult decât o platformă demonstrativă cu cereale şi pentru că marii producători de maşini agricole vin în câmp cu tractoare şi utilaje: MEWI (Fendt şi Valtra), Ipso Agricultură (John Deere), NHR (Deutz Fahr), Agrocomerţ Holding (Claas), AgroConcept (New Holland), Titan Machinery (Case), Vest Trak (Maschio Gaspardo) şi Riela.
AMEROPA CUMPĂRĂ 40% DIN PROMAT COMIMPEX ŞI AGROIND CAUACEU
Pe 6 iunie 2018, grupul elveţian Ameropa AG a anunţat că intră într-o alianţă strategică cu Promat Comimpex şi Agroind Cauaceu, acceptând să achiziţioneze 40% din acţiunile Promat Comimpex (Satu Mare) şi ale Agroind Cauaceu (Bihor). Cele două companii vor continua să fie conduse de principalii acţionari – Cristian Moldovan, respectiv Dan Corbuţ.
„Am hotărât să avem lângă noi un partener strategic, care este cel mai mare producător de îngrăşăminte chimice din România şi este în topul exportatorilor de cereale. Am simţit nevoia să avem lângă noi un partener puternic, serios, cu care să putem dezvolta această afacere şi să veim în sprijinul fermierilor şi al producătorilor din zona în care activăm”, ne-a declarat Dan Corbuţ, administratorul Agroind Cauaceu.
Ameropa Holding este prezentă în România din 2007, când a preluat Comcereal Constanţa (în prezent Ameropa Grains). În 2012, a preluat atât combinatul Azomureş, cât şi operatorul portuar Chimpex.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 13/218 (ediţia 1-14 august 2018)