Cerința actuală și de perspectivă pentru creșterea vertiginoasă a producției de lapte de oaie este susținută de valoarea biologică foarte ridicată a acestui produs, de deficitul de proteină și de nevoia de diversificare a produselor alimentare.

Prin conținutul bogat în: proteine ce conțin toată gama de aminoacizi esențiali pentru om; grăsimi superioare; lactoză; vitamine; săruri minerale; substanțe tonifiante; antitoxice etc., laptele de oaie constituie unul dintre alimentele cele mai complete și necesare atât pentru miei, cât și pentru oameni.

Producția de lapte marfă are încă mari resurse neexploatate 

Specializarea pentru lapte la ovine este în general mult mai restrânsă decât la bovine, întrucât în selecție s-au urmărit în paralel și alte obiective ca: îmbunătățirea activității de reproducție, producția de lână, producția de carne, astfel că producția de lapte marfă are încă mari resurse neexploatate în țara noastră.

Colostrul de oaie reprezintă laptele secretat în primele 3-4 zile după fătare, sub forma unui concentrat lichid de imunoglobuline, albumină, cazeină, grăsime și substanțe minerale, având rol: imunologic, nutritiv, antimicrobian (conține lizozim, lactoferina, lactopectidoza, acidul folic) stimulent al tubului digestiv, tonifiant, vitalizant. Colostrul este un aliment indispensabil pentru a menține viața și vigoarea mieilor, iar pasteurizat are un efect puternic revigorant, mai ales la copiii peste un an de zile.

Colostrul de oaie are o culoare galbenă intensă datorită conținutului ridicat în grăsime și vitamina A, gust sălciu, reacție acidă (pH 6,2-6,5 și 40-45oT) și se coagulează ușor prin încălzire datorită conținutului ridicat de lactoalbumină și lactoglobulină. Colostrul conține aceiași componenți ca și laptele normal de oaie, însă în proporție diferită. În comparație cu laptele de oaie, colostrul conține de 13 ori mai multă albumină și globulină (13,24 versus 1%), de patru ori mai multă proteină (21,57% vs. 5%) și o cantitate dublă de substanță uscată (32-34% vs. 17%), cazeină (8,33% vs. 4%) și grăsime (9,7% vs. 6%), dar o cantitate de cinci ori mai mică de lactoză (1,5% vs. 7,7%). 

Conținutul în vitamina A, de asemenea, descrește vertiginos de la 0,045 mg% la 0,002, iar vitamina C variază între 1,3 și 2,0 mg%, în funcție de natura și calitatea furajelor.

Compoziția chimică a laptelui de oaie

Este apropiată de compoziția laptelui de bivoliță, iar comparativ cu laptele de vacă și de capră este mai bogat în substanță uscată și în cazeină, cantitatea de grăsime și de albumină fiind dublă (tabelul 2). Globulele de grăsime se găsesc sub formă de emulsie și au diametrul de circa 4 microni (1-25 microni), acestea fiind în general mai mari decât la laptele de vacă. Capacitatea de smântânire fiind direct proporțională cu mărimea globulelor de grăsime, smântânirea laptelui de oaie are loc mai rapid decât la laptele de vacă. Substanțele proteice sunt coloidale, iar lactoza și substanțele minerale în stare dizolvată.

În privința conținutului proteinei în amino-acizi esențiali, laptele de oaie ocupă locul II după laptele de capră, care sub acest aspect are cea mai ridicată valoare biologică (tabelul 3).

Conținutul în vitamine și minerale 

Laptele de oaie este mai bogat în vitamina A comparativ cu laptele de vacă, mai ales la sfârșitul iernii și începutul primăverii. De regulă, în lunile martie- aprilie, laptele de oaie conține o cantitate de zece ori mai mare de caroten decât laptele de vacă (1mg/l față de 0,1 mg/l la vacă); în august raportul se reduce la 2/1 (2,1-2,2 mg/l la oaie, față de 1 mg/l la vacă). De asemenea, și vitamina C este în cantitate dublă față de laptele de vacă.

Laptele de oaie mai conține și alte vitamine ca: D2, D3, complexul B (B1, B2, B3, B5, B6, B12), vitaminele E, H, K, P.P, acid folic, care variază în funcție de cantitatea și de calitatea furajelor, acoperind însă necesarul zilnic pentru organismul uman la un consum de 100-200 g produse specifice pe zi. 

Datorită plantelor variate pe care le consumă oile, gama de substanțe minerale din lapte este foarte largă, predominând macroelemente ca: P, Cl, Ca, K, Mg și microelementele ca: Fe, Mn, Ca, Fl, Br, Li, St.

Sub aspectul compoziției în elemente minerale, laptele de oaie este superior laptelui celorlalte specii dacă pășunează pe pășuni naturale cu o mare varietate de specii de plante.

Nu întâmplător, un renumit antropolog japonez care a efectuat mai multe vizite în Munții Carpați consideră că oierii de aici care consumă zilnic produse din lapte de oaie fac mișcare zilnic și beneficiază de aer curat sunt resursa genetică a omenirii.

TABELUL 1: COMPOZIȚIA CHIMICĂ A COLOSTRULUI DE OAIE (G/100ML COLOSTRU)

TABELUL 2: COMPOZIȚIA CHIMICĂ A LAPTELUI DE OAIE COMPARATIV CU CEA A ALTOR SPECII (G/100 ML LAPTE)

După Taftă

TABELUL 3: COMPOZIȚIA ÎN ACIZI AMINAȚI A CAZEINEI LAPTELUI DE OAIE, CAPRĂ ȘI VACĂ

După I. Bottazzi

*  aminoacizi semiesențiali; 

**  aminoacizi esențiali pentru om

Material publicat în cadrul proiectului cu titlul „Îmbunătățirea sustenabilității, competitivității și calității laptelui în regiunea transfrontalieră România – Republica Serbia”, finanțat de Uniunea Europeană prin Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia, proiect MIS ETC nr. 1233.

Articol publicat in revista Ferma nr.9(170) 15 – 31 mai 2016