După stabilirea locului de amplasare a culturii de grâu, foarte importante sunt pregătirea terenului, alegerea seminței și tehnologia aplicată de la semănat și până la momentul recoltării. 

Secrete ale reușitei, de la practicienii experimentați

În cea mai mare parte a zonei Moldovei, seceta pedologică se menține și în toamna 2015, ceea ce obligă fermierii la a lua anumite măsuri tehnice suplimentare. Semănatul direct în miriște, fără a mai executa arătura, rămâne o opțiune a fermierilor care vor să reducă pierderile de apă din sol și care doresc să diminueze semnificativ cheltuielile cu înființarea culturii. 

La TCE 3 Brazi Neamț, lucrarea de arat a fost înlocuită cu o dublă trecere cu un utilaj ușor, pentru mărunțirea și nivelarea terenului. Fertilizarea din toamnă se realizează odată cu semănatul, aplicându-se 200 kg/ha îngrășăminte complexe 18:46, după cartarea agrochimică, iar în primăvară se fertilizează cu uree, 200 kg/ha. „De fapt, noi, aici, la fermă, avem două direcții pe care le urmărim atent, respectiv maximizarea producției la hectar și reducerea costurilor. În privința pregătirii terenului, noi avem aici un utilaj Joker pe care îl folosim cu succes pentru nivelarea arăturilor, a terenurilor scarificate sau chiar ca utilaj de pregătire a patului germinativ pentru culturile de toamnă. Pentru noi este un mare avantaj, pentru că pregătim foarte bine terenul – mărunțit și nivelat – cu acest utilaj ușor și care nu tasează pământul. Am observat că destul de mulți fermieri au început să folosească Jokerul și este foarte bine, din punctul meu de vedere”, spune directorul tehnic al TCE 3 Brazi, Vasile Iacob (foto). 

Fără tratamentul seminței, startul culturii e incert

Folosirea la semănat a unor semințe de calitate atât sub aspectul valorii biologice, cât și al valorii culturale a acestora, reprezintă o verigă cheie care poate asigura reușita culturii. Cine nu apelează la sămânță de calitate, certificată și tratată, înseamnă că a pierdut startul pentru un an întreg – atenționează specialiștii, subliniind faptul că aplicarea tratamentelor la sămânță, în noile tehnologii, este obligatorie. „Tratarea semințelor înainte de înființarea culturii de grâu este o altă verigă pe care noi o respectăm cu sfințenie și care credem că ne-a asigurat un anumit spor de producție, chiar dacă și anul trecut am semănat în condiții de secetă, ulterior tot anul de producție dovedindu-se secetos și greu. Noi tratăm semințele cu produse de top. Mulți folosesc produse generice, noi în schimb utilizăm foarte bine și cu rezultate deosebite, de la Syngenta, Celest Stop – 1,3 l/ha, un insectofungicid cu un spectru destul de larg de combatere, de la afide, viermi sârmă, gândacul ghebos și până la fuzarioză, mucegai de zăpadă, mălură comună, mălură pitică, septorioza cu transmitere în sol și prin sămânță, helmintosporioza și tăciunele zburător”, mai preciza inginerul Vasile Iacob.

Agronomii TCE 3 Brazi tratează sămânța de cereale păioase și cu produsul Yunta Quattro, de la Bayer, un insectofungicid sistemic pentru combaterea bolilor și a dăunătorilor care afectează sămânța și plăntuțele de grâu și de orz. 

În plus, pentru cine vrea să realizeze tehnologie de vârf, specialistul firmei nemțene recomandă utilizarea a 0,6-1,0 litri de Atonik, la sămânță, odată cu tratamenul cu insectofungicid. „Atunci când se observă puterea de străbatere și acea răsărire explozivă pe care le determină acest stimulator de creștere, vine o satisfacție deplină că ai utilizat și acest produs japonez care nici măcar nu presupune o cheltuială mare, ideea este să cunoști exact ceea ce ai de făcut. Nu le poți ști pe toate și de aceea este important să vezi și cum fac alții, să încerci și tu ceea ce consideri că ți se potrivește și, desigur, vei face un pas înainte”, preciza Vasile Iacob, subliniind eficiența utilizării la tratamentul seminței a acestor scheme de protecție cu insectofungicide și cu Atonik, care ani la rând, indiferent de condițiile de secetă, au asigurat culturilor o răsărire explozivă. Or, știm că de fapt răsărirea explozivă și uniformă îi conferă plantei puterea de a răzbi peste iarnă, premise pentru a obține producții bune. 

Fertilizare primăvara devreme

Sigur că în primăvară s-au mai aplicat și alte verigi tehnologice esențiale pentru bunul mers al culturii. „Noi în luna februarie am aplicat pe solele cu grâu uree. Am aplicat îngrășămintele mai devreme, pentru că am vrut să ne asigurăm de eficiența lor. Mai exact, anul acesta, cine a aplicat îngrășămintele mai târziu, le-a aplicat degeaba. Aceasta, deoarece nu au mai fost precipitații o perioadă lungă, după luna februarie, și au rămas cu îngrășământul la suprafața solului, nedizolvat. În schimb, cine a dat îngrășăminte primăvara devreme și a prins până la început de aprilie două ploi, a observat că grâul a pornit în vegetație foarte rapid”, arată directorul tehnic al TCE 3 Brazi Neamț. 

Tot primăvara devreme se administrează, cu mult succes, și un biostimulator de creștere și de fructificare. În 2015, s-a aplicat Terra Sorb de la Aectra, în doză de 1,5 litri, un biostimulator care forțează grâul să crească mai repede și care mărește considerabil rezistența plantelor la secetă. De asemenea, înainte de înflorit, de înspicat, s-a folosit Atonik și Nutrivit, care forțează fertilitatea spiculețelor din spic. „Am urmărit numărul de boabe în spic și masa a o mie de boabe – de fapt, aici Nutrivitul a contribuit enorm și aceasta ne-a ajutat foarte mult în creșterea producției cu până la aproape o tonă la hectar. Sfătuiesc fermierii să folosească Atonik, nu numai la grâu, ci și la orz, la floarea soarelui și la rapiță înainte de înflorit. Este foarte profitabil. Un calcul simplu, de la noi: se aplică 0,6 l/ha și costă cam 60 lei/litru. Rezultă că acea cheltuială de 36 lei/ha ne-a sporit producția cu 10-15%. Sunt lucruri reale, pe care le facem în fiecare an și care, de la experiențe, au ajuns să fie verigi obligatorii”, mai preciza inginerul Vasile Iacob.

Din totalul de 5400 de hectare aflate în exploatare la TCE 3 Brazi Neamț, în toamna 2015 este programat a se înființa 1100 ha cu grâu, 400 ha cu orz și 320 ha cu triticale. Suprafața cu grâu este în ușoară creștere față de anul agricol precedent, când grâul a ocupat 1050 hectare.

Petronela COTEA MIHAI

redactor Radio România Iași

GRÂU CU MALURA

„Spre rușinea noastră, a fermierilor, în vara 2015, am observat că foarte multe producții de grâu erau cu mălură. Noi deținând un siloz cu cereale, am văzut producători care au adus grâu cu mălură și am fost nevoiți să îi întoarcem cu producția. Or, mălura comună (mălura pitică fiind boală de carantină, aici punându-se altfel problema) apare din două motive: fie nu tratează sămânța de grâu, fie nu respectă rotația culturilor, semănând ani la rând grâu după grâu”, explică Vasile Iacob.