Dacă la Polul Sud, în prima zi a lunii februarie, la staţia de cercetare americană din Antarctica, erau minus 30 °C, în aceeaşi zi, la Întorsura Buzăului, se înregistraseră 32,5 °C cu minus. Pentru prima decadă a acestei luni, meteorologii au anunţat un nou cod galben de ninsori şi viscol.

Charolaise – o rasă fără stres

Inginerul Emil Popa (foto), crescător de animale din judeţul Galaţi, nu părea îngrijorat de starea vremii. El deţine un lot de taurine de carne din rasa Charolaise, una dintre cele mai rezistente la intemperii în perioada sezonului rece. Vacile lui n-au nici un stres, suportă bine frigul, iar temperaturile de minus 25 °C nu sunt o problemă nici pentru viţei, nici pentru exemplarele adulte.

„Vacile mele, împreună cu viţeii, dorm pe zăpadă. Sunt libere, merg afară din grajd când vor, nu resimt absolut deloc intemperiile. În nici un an de când le am nu mi-au făcut probleme”. Astfel, Emil Popa şi-a putut rupe o filă din agenda de grajd pentru probleme organizatorice. Se poate concentra pe înfiinţarea unei asociaţii a crescătorilor de taurine pentru carne din Moldova.

Cele două grajduri oferă suficiente condiţii de cazare şi hrană pentru întreg efectivul de animale. Matca este formată din 35 vaci-mamă, a rămas cu 15 viţei nevânduţi din anul recent încheiat, alţi 22 de viţeluşi cu vârste cuprinse între 0 şi 6 luni, şase viţele de 8-10 luni oprite din fătările din anul trecut pentru reproducţie. Şi dacă a venit vorba despre reproducţie, Emil Popa a „scăpat” de vestitul Bruno, taurul care era fala fermei lui. A fost vândut pentru a face noi „fapte de vitejie” şi în alte cirezi din ţară.

La răscruce de troine

Petrică Azoiţei, directorul Agroind Doaga, judeţul Vrancea, rămăsese blocat în traficul rutier din cauza viscolului. Voia să ajungă la fermă, la „bijuteria” de 2 milioane de euro. La sfârşitul anului trecut, la exploataţia zootehnică a lui Petrică Azoiţei a fost inaugurat un grajd ultramodern, investiţie finanţată prin accesarea fondurilor europene prin Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”. Grajdul adăposteşte 350 de bovine.

În ziua documentării noastre, circulaţia rutieră pe DJ 204E DN2 Ciuşlea – Doaga era închisă din cauza vremii. „Sunt blocat la pod, încerc să ajung la fermă. În rest, mulţumită lui Dumnezeu nu am avut până acum probleme”. Apa a mai îngheţat, dar s-a rezolvat repede, pentru întreruperile de furnizare a energiei electrice fiind pregătit un generator nou, gata de a intra în funcţiune atunci când este nevoie. Furajele sunt asigurate în toate varietăţile.

O mare nemulţumire a fermierului este lipsa parazăpezilor. Înainte erau montate paravane împotriva vântului, a năneţilor, dar au fost scoase şi vândute de localnici ca fiare vechi. Zona pare a fi acum la răscrucea marilor vânturi!

Cheltuieli de deszăpezire, nedeductibile

Pregătită din timp, exploataţia vacilor cu lapte a lui Constantin Pintilie nu simte efectele iernii polare. În urma valului de ninsoare, deszăpezirea şi-a făcut-o singur cu utilajele din fermă, a pus o lamă pe tractor şi a făcut drumul de acces. Cu apa nu au fost probleme pentru că toată reţeaua de aducţiune este nouă şi bine izolată.

Dacă nu se simt efectele iernii, atunci cele financiare da! „Cheltuielile acestea suplimentare nu se pot deduce de către Finanţe, cei de aici nu înţeleg fenomenul. La un moment dat poţi să consumi pentru deszăpezire câţiva litri de carburant. Ei se uită şi întreabă ce ai făcut? Trebuie să pui un carburant super la un utilaj ca să funcţioneze la minus 33 °C, costă 6,2 lei litrul!

Şi de ar fi numai aceasta, dar trebuie menţinută instalaţia de încălzire unde păstrez laptele, conductele unde se spală aparatele de muls din sală să am grijă să fie în căldură, că altfel îngheaţă apa pe conducte şi nu se mai poate mulge. Am cheltuit peste 1.000 de lei în primele zile de iarnă, dar va continua gerul năpraznic”.

Fermierul ne-a declarat că timp de trei zile, maşina care prelua laptele produs de vacile lui nu a putut să ajungă de la Focşani, din cauza drumurilor înzăpezite. Dar, nu s-a alarmat, deţine destul spaţiu pentru stocarea producţiei.

Bunăstare şi pentru îngrijitori

În această perioadă, s-a mărit consumul de hrană al animalelor pentru termoreglare cu cel puţin cu 20 la sută. Astfel, „în hrana animalelor suculentul are o pondere mai mică, fânul de lucernă este un pic mai mare decât nutreţul concentrat, pentru că o parte din calorii se pierd prin reglarea temperaturii corpului animalului. De asemenea, am putut observa că scade şi cantitatea de lapte, cam cu circa 10 la sută”, explică Pintilie.

Dar nu trebuie omisă bunăstarea oamenilor. „Pe lângă animale, trebuie să asigurăm şi condiţiile oamenilor cu familiile lor, care ne ajută şi muncesc alături de noi, zi şi noapte, le-am procurat sursă de căldură, ceai fierbinte, le-am făcut un program de lucru adaptat stării vremii…”.

La ferma lui Pintilie reţeaua de alimentare cu energie electrică nu a avut avarii, însă, pentru siguranţă, crescătorul de animale vrea să doteze exploataţia cu un generator de curent.

„A fi producător înseamnă a fi în pierdere”

Potrivit principiului „iarna nu-i ca vara”, Ionel Panaite umbla în toiul iernii după… car! Căuta tărâţă pentru explotaţia zootehnică pe care o conduce împreună cu familia, în comuna Piscu, judeţul Galaţi. „Întrucât unii s-au cam scumpit la tărâţele de grâu, încercăm să ne aprovizionăm în această perioadă, când preţurile nu sunt atât de groaznice, precum gerul de afară. Produsele noastre – laptele în general – nu cresc la preţ pe toată perioada anului, dar inputurile, combustibilul, tărâţa, câte şi mai câte, îşi triplează valoarea până la noua recoltă”.

Ionel Panaite a înfiinţat ferma în urmă cu un deceniu. Laptele stas era preţuit la 8.500 lei litrul, iar crescătorii câştigau prin procentul de grăsime 9-9.500 lei/litru. „Acum primim 0,9 lei/litru, în condiţiile în care benzina, care era atunci 15.000 lei vechi litrul, acuma a ajuns la 50-60 mii, iar preţul laptelui a rămas acelaşi. Noi am pierdut şi prin inflaţie, ne-am dus undeva sub limita de supravieţuire, sub limita de a ne creşte animalele”.

Fermierul este vifor, nu-şi ostoieşte suflarea. „Suntem într-o cumpănă în lupta asta cu greutăţile, numai dragostea de animale ne mai ţine, pentru că câştigul este net inferior, nu se mai poate pune problema unui câştig real. Noi nu vrem să distrugem un efectiv de animale pe care l-am format cu greu, am muncit cu familii, cu tot, ne-am distrus sănătatea, pur şi simplu, în ferma de animale.

A fi producător în ziua de azi înseamnă a merge la pierdere, pentru că laptele pleacă de la mine cu 0,9 lei şi ajunge pe raftul de la supermarket la 4-5 lei, eu dau laptele cu o grăsime de 4 cu 5 şi îl găsesc pe piaţă la 2 cu 8 şi de patru ori mai scump!”

În toiul iernii, 12 fătări

Din 27 ianuarie şi până acum (1 februarie 2012), ferma de vaci cu lapte a lui Ionel Panaite şi-a mărit efectivele, ajungând la 87 de capete. În acest interval, au avut loc nici mai mult, nici mai puţin de 12 fătări, şapte tăuraşi şi cinci viţeluşe. Primele măsuri pe care le-a luat specialistul sanitar-veterinar a fost izolarea termică, îndeosebi a maternităţii, pentru un confort optim în cazarea nou-veniţilor şi prezenţa 24 din 24 de ore în fermă pentru a asigura asistenţa de specialitate în caz de nevoie.

„Am îmbunătăţit raţia de furajare în sensul suplimentării tainului administrat de şase ori pe zi: 2 kg tărâţe de grâu, 4 kg de nutreţuri combinate, borhot de sfeclă 3-4 kg, la care se adaugă fân de lucernă la discreţie. Apoi, am distribuit dozele de antibiotice specifice perioadei post fătare”.

Adăposturile sunt pregătite corespunzător, atent izolate, viţeii sunt cazaţi în boxe amenajate, cu pat din paie de grâu uscate. Animalele sunt atent examinate şi supravegheate cu ochiul specialistului, să nu apară complicaţii, iar în zilele următoare se va reduce corespunzător raţia de furajare.

Ferma are asigurat un stoc tampon de furaje pentru două săptămâni în caz de vreme rea. „Pentru un crescător de animale experimentat, cât de grea poate fi iarna, nu ar trebui să fie probleme. Lucrez din anul 1983 în zootehnie, am avut şi situaţii mult mai dificile”, ne-a declarat Ionel Panaite.

La „polul frigului”, despre… secetă!

Cu Ion Avarvarei discutăm, în toiul iernii, la „polul frigului”, Topliţa, despre… secetă! „Problemele de acum sunt… seceta, zăpada şi frigul. Dar seceta doare cel mai tare!”

Sunt câteva izvoare, în apropiere de Topliţa, unde are exploataţia zootehnică, dar care au secat anul trecut. Aici a fost apă în permanenţă, nu s-a mai pomenit să sleiască izvoarele. „Acum sunt nevoit să car apa – 6.000 litri într-o zi şi 4.000 litri în următoarea – pentru ferma mea, care însumează 320 de ovine şi 22 de vaci”.

Zilele trecute, Ion Avarvarei a plecat la Miercurea-Ciuc să caute un utilaj pentru forajul unui puţ de alimentare cu apă în fermă. După cum afirmă: „mi-aş dori să avem zăpada cât mai mare, să scăpăm odată de secetă. Acum s-a depus un strat de 30-35 cm”.

„Independenţa” energetică

În rest, nu sunt probleme. La furaje fermierul din Topliţa zice că stă „super-super”. Numai că o suprafaţă de şase hectare, pe care ar fi vrut să o cultive cu porumb pentru însilozare, n-a putut fi arată din toamnă. Este beton-armat din cauza secetei, poate că va reuşi să o brăzdeze în această primăvară. Gerul nu produce efecte.

În toamnă, subvenţiile au venit la timp, astfel că fermierul a reuşit să-şi modernizeze saivanele. Totul l-a costat peste 30.000 lei – instalaţii eoliene şi panouri solare. „Independenţa” energetică are o putere instalată de 700 de waţi. „Nu puteam să-mi iau instalaţii de muls pentru că nu aveam asigurată sursa de energie electrică. Nu-mi permit să trag curent din localitate, drumuri, stâlpi, reţea de alimentare, nu pot să le fac singur pe toate”.

Pentru Ion Avarvarei, viitorul nu este nici prea optimist, dar nici prea descurajant! Trăieşte cu speranţa că, poate curând, se va schimba ceva în bine. Crescătorul de animale doreşte un ajutor mai mare din partea statului. „Nu-mi convine un lucru.

Plătesc la stat taxe şi impozite de sute de milioane de lei vechi (în jur de 300 milioane) şi nu se întoarce nici măcar un leu la mine! Se dau bani la fermele de subzistenţă, dar pentru cele care sunt deja, mai nimic!”, a spune Ion Avarvarei, preşedintele Cooperativei Agricole Arinişul – Călimani din Topliţa.

Singura problemă, adăparea animalelor

Viorel Lupu creşte animale de când se ştie. Se apropie de 60 de ani, o vârstă la care entuziasmul şi-a mai pierdut din… „combustibil”. Ne spune că deţine în comuna Soleşti, judeţul Vaslui, 350 de ovine şi caprine. Şi aici s-a instalat un ger de crapă pietrele. De mult nu au mai fost temperaturi atât de joase. Singura problemă ar fi cu adăparea animalelor, pentru că din cauza gerului îngheaţă apa în adăpători. Viorel Lupu este nevoit să asigure apa scoasă din fântână şi apoi să golească adăpătorile ca să nu îngheţe.

Caprele şi oile lui din rasa Caracul sunt rezistente la temperaturile acestei ierni. Saivanele asigură condiţii pentru a ieşi bine din iernat. Furaje există în cantităţi suficiente, pentru că s-a ieşit târziu de pe păşune. O pală de ger i-a „brăzdat” uşor faţa: „Nu am un urmaş în creşterea animalelor, copiii mă mai ajută, dar au alte treburi, poate mai importante!”

ALBINA NU TREBUIE DERANJATĂ

Apicultorul George Osanu este şeful Asociaţiei Crescătorilor de Albine din Galaţi. „Am dat zăpada de la urdiniş, pe timp de iarnă nu se intervine, nu se face nimic la stupină. Cele câteva zile de ger nu ar trebui să influenţeze activitatea din stup.

Albina este strânsă în ghem, nu trebuie deranjată”, spune acesta.
Apicultorul are peste 100 de stupi, aduşi pentru perioada sezonului rece într-un loc ferit de intemperii, în localitatea Şiviţa, de lângă Galaţi. În toamnă s-a făcut pregătirea corespunzătoare pentru iernat.

Asigurarea rezervelor de hrană, împachetarea propriu-zisă, restrângerea cuibului, montarea gratiilor anitrozătoare, micşorarea urnidişului corespunzător cu numărul de rame cu albine care au intrat la iernat, izolarea prin panouri împotriva curenţilor de aer sunt numai câteva dintre lucrările pregătitoare pe care ni le-a înşirat George Osanu.

Nu ştie dacă în perioada rece au fost produse oareşce pagube în prisacă. Primăvara se numără albinele!