Eduard Tudorache este unul dintre aceștia. Producătorul agricol cultivă o suprafață de 2.000 de hectare de teren pe raza a patru comune. „Am în cultură 530 ha de rapiță de toamnă. Sunt îngrijorat pentru că nu a apucat să răsară, e o cultură compromisă pe toată suprafața cultivată. Cred că o pierdem. Așteptăm să se desprimăvăreze să vedem dacă putem face ceva cu această cultură; dacă nu, va trebui s-o întoarcem”, și-a exprimat regretul Eduard Tudorache.
Rapița a fost semănată destul de târziu și în condiții total neprielnice. Alte cheltuieli, un efort financiar irosit care va atârna greu în balanța profitului.
În schimb, lucrurile stau ceva mai bine cu cerealele păioase. Grâul ocupă o suprafață de 650 ha, a fost semănat în epoca optimă și este răsărit și înfrățit, iar orzul cultivat pe 260 de hectare se află într-un stadiu vegetativ normal.
Semințele nu au germinat
Inginerul Doru Gherghi, de la Societatea Agricolă „Petru Rareș” din comuna Cuca, are în administrare 2.500 hectare. În toamnă, a semănat 360 ha de rapiță și 1.200 ha de grâu. „Am semănat rapița la jumătatea lunii septembrie, aproape de epoca optimă, într-o secetă extrordinar de mare. Ca dovadă, la momentul acesta, în câmp nu avem nimic răsărit. A fost o iarnă foarte bună, dar din păcate semințele de rapiță nu au germinat cum trebuie. Va fi întoarsă sută la sută, în primăvară. Vom pune muștar, coriandru, iar o altă parte din suprafață o vom însămânța cu floarea-soarelui”, ne-a declarat fermierul.
Grâul de pe 400 ha, cu vegetație întârziată
Nici la grâu situația nu este tocmai bună; din cele 1.200 de hectare, 800 ha se dezvoltă în condiții bune, deja plantele au ieșit din repausul vegetativ și au început să plece un pic în vegetație datorită temperaturilor mari de la începtul lunii februarie.
Dar celelalte 400 de hectare sunt în curs de răsărire, fenologic cultura este oarecum întârziată. „Acum ne pregătim să facem verificarea culturilor de grâu, am prelevat monoliți, am evaluat stadiul de vegetație. Ne pregătim mașinile și utilajele agricole și apoi intrăm la fertilizat, probabil la sfârșitul lunii februarie sau începutul lunii martie, în funcție de condițiile climatice. Vom aplica fazial o normă de 150 kg/ha de azot, în prima etapă, și 100 de kg azot/ha în cea de-a doua”, a precizat cultivatorul.
Făinarea sau „vizita de lucru” a unui musafir obișnuit și nedorit
Agronomul Doru Gherghi consideră că în fiecare an, în câmp, au fost probleme cu făinarea (Erysiphe graminis), boală cu transmitere prin sol, atacul fiind favorizat de o densitate prea mare a lanului, de aplicarea unor supradoze de azot sau de vremea răcoroasă, umedă și cu nebulozitate ridicată. Fermierul afirmă că „probabil, și în această primăvară vom avea făinare la grâu din cauza umidității ridicate din atmosferă. Anul trecut, împotriva acestei boli, am folosit produsul Tango Super – ca prim tratament -, iar pentru cel de-al doilea am utilizat Adagio, doar acolo unde a fost nevoie, nu pe toată suprafața. De regulă, primul tratament îl facem obligatoriu, al doilea ocazional, mai cu seamă la loturile semincere”.
La exploatația agricolă „Petru Rareș”, încă din toamnă a fost înființat un lot semincer în suprafață de 100 hectare, îndeosebi pentru asigurarea materialului biologic. Se folosește îndeosebi genetică românească (soiul Glosa), pentru că răspunde cel mai bine la condițiile de climă și de sol ale țării noastre. „Ca și constanță a producției, s-au remarcat soiurile de grâu create de cercetarea agricolă autohtonă; ele și-au exprimat potențialul productiv și au dat randamente superioare pe unitatea de suprafață. Am cultivat și soiuri străine aclimatizate la noi, care în anumiți ani au dat producții extraordinare, dar am avut și ani în care am fost dezamăgiți; s-au dovedit mai slabe decât genetica românească”, a apreciat specialistul gălățean.
Loturi demo pentru testarea hibrizilor
Anul trecut, Societatea Agricolă „Petru Rareș” s-a închis cu o medie de 4.200 kg de grâu pe o suprafață la fel de mare – 1.100 ha cultivate, iar profitul a fost pe măsura strădaniei.
Pentru această primăvară, ca și în 2014, inginerul Doru Gherghi va amenaja loturi demonstrative la toate culturile. Testează în principal potențialul productiv al hibrizilor de floarea-soarelui și de porumb oferiți de marile companii producătoare de material semincer și modul de comportare al fiecărui produs în parte pe terenurile neirigate, în condițiile de sol și de climă ale zonei. Deocamdată, numai Euralis Semințe și-a manifestat intenția de a realiza un lot demo la Cuca, dar vor veni și Monsanto și Pioneer, ne asigură fermierul.
„Nu am vrut să irigăm!”
Rapița este o cultură cu probleme și pentru fermierii care lucrează teren în zonele de baltă. Inginerul Florin Popa ne spune că a cultivat o suprafață de 60 de hectare, dar din lipsa umidității plantele nu au răsărit decât parțial sau nu au ieșit din pământ deloc. „Noi nici nu am vrut să irigăm; fiind teren de baltă, am zis că aportul freatic este îndeajuns, că o să plouă și se va rezolva problema rapiței de la răsărire până la creșterea ulterioară. Dar nu a plouat deloc, iar când am vrut să irigăm, s-au oprit stațiile. Vedem ce o să fie!”, ne-a declarat fermierul. Acesta a susținut că mai mult ca sigur va întoarce cultura, așa cum s-a mai întâmplat și în anul 2011, când peste 90% din fermieri gălățeni au desființat cultura din același motiv – lipsa apei.
Un val de ger de minus 10oC
În zona Piscu – Tudor Vladimireascu, inginerul agronom Elena Năstase cultivă 1300 hectare de teren. Anul trecut, a semănat rapiță pe două sole ce au însumat 120 ha. „Lucrarea am realizat-o în epoca optimă, fără a avea în sol umiditate suficientă. A venit apoi, pe 20 octombrie, o ploaie de vreo 5 l/mp care a produs răsărirea plantelor. Cultura nu a intrat prea bine în iarnă. La noi s-a înregistrat un val de ger de sub minus 10 grade și mă tem să nu fi afectat plantele. În martie, pot să mă pronunț dacă va trebui să renunț la cultura de rapiță”, a precizat Elena Năstase.
Fermiera a mai declarat că are 700 de hectare pregătite pentru culturile de primăvară, fertilizate cu 350 de kg de îngrășăminte complexe/ha. A mai aplicat i produsul Sulfamo de la Timac Agro. „Am cumpărat un tir, am dat peste 70.000 de lei, cam, scump, dar beneficiul se va vedea la recoltare!”, a adăugat producătorul agricol.
Rapița – o cultură cu risc
Un alt fermier, aceeași problemă. Rapița nu a răsărit așa cum trebuie și a întors-o încă din toamnă. Bogdan Munteanu cultivă 400 de hectare în comuna Tulucești, satul Șivița. Rapița ocupase o parcelă de 60 de hectare. Văzând că nu răsare la timp, fermierul nu a mai avut răbdare și la 1 octombrie 2014 a renunțat la cultură, așa cum a mai făcut-o cu doi ani în urmă. „Rapița este o cultură cu un mare risc, pe care fermierul trebuie să și-l asume. Am pierdut vreo 400 de lei/ha, nu am avut ce face! Pe teren am pus grâu, au rămas îngrășămintele în sol. În fermă, solul se prelucrează greu, eu aplic o tehnologie medie de cultură, nu se merită să lucrez intensiv, e prea mare riscul!”, ne-a declarat Bogdan Munteanu.
Suprafața cultivată este în scădere
Din datele centralizate la Direcția pentru Agricultură rezultă că în județul Galați, fermierii au însămânțat în toamnă 14.000 hectare de rapiță. Mai puțin decât în anul 2013, când această cultură ocupa 15.517 ha. La jumătatea lunii februarie, nu se putea intra în câmp. După desprimăvărare producătorii agricoli gălățeni vor vedea dacă rapița mai merită să stea în cultură în acest an. Discuțiile purtate cu numeroși fermieri au scos în evidență faptul că nu sunt mulțumiți de starea de vegetație și de iernarea plantelor de rapiță.
Dar oare dacă se va întoarce cultura, va fi cerere mai mare pe piață pentru producția de rapiță din vară; va fi un preț mai mare de achiziție? Se pare că nu! Știind că rapița a fost cu probleme, traderii nu au mai făcut contracte pentru acest an. Conform unor estimări, prețul va fi mai mare cu cel mult 10 la sută față de cel din anul anterior.
GENETICĂ ROMÂNEASCĂ PENTRU CAMPANIA DE PRIMĂVARĂ
În așteptarea campaniei agricole de însămânțări, Institutul Fundulea și stațiunile de cercetare – dezvoltare agricolă, din sistemul ASAS oferă semințe de cereale, plante tehnice și furajere din categorii biologice superioare, din soiuri și hibrizi românești, cu indici superiori de calitate.
Din situația centralizată la ASAS rezultă că există un stoc de 30 de tone de sămânță de grâu de primăvară, soiul Pădureni, din categoria biologică bază, aflat în conservare la SCDA Turda.
Pentru cultura de orzoaică de primăvară, stocul existent de sămânță bază este de aproape 400 de tone, iar 50 tone sunt din sămânță certificată; soiurile puse în vânzare sunt: Romanița, Daciana, Adina SV și Maria.
La ovăz, cantitatea de sămânță certificată disponibilă este de 150 tone, soiurile: Lovrin, Mureșana, Mureș și Someșan, iar din categoria biologică prebază sunt disponibile încă 25 de tone.
1150 tone de sămânță de porumb
De asemenea, sunt disponibile aproape 1.150 de tone de sămânță certificată din hibrizi, precum F 376, Olt, Jezer, Rapsodia, Turda.
Pentru înființarea culturii de floarea-soarelui, fermierii au la dispoziție 39 de tone din hibrizii Performer și Favorit.
De asemenea, pentru mazăre sunt asigurate stocuri de aproape 80 de tone de sămânță din soiurile Audit, Magostra și Profet; la fasole – 7 tone; la soia – 551 tone din soiurile Onix și Eugen; 100 de tone de năut – sămânță din categoria biologică bază, soiul Burnas.
În plus, în rețeaua de cercetare-dezvoltare a ASAS se mai află stocuri de sămânță de lucernă, trifoi roșu, iarbă de Sudan, mei, măzăriche de primăvară, dar și 375 tone de sămânță românească de cartof, din categoriile biologice certificată și bază.
