Inventarul bazei furajere - Revista Ferma
5 minute de citit

Inventarul bazei furajere

stef m Inventarul bazei furajere

Chiar și o simplă enumerare a produselor furajere rezultate din prelucrarea materiilor prime provenite din agricultură în fabricile cu profil alimentar poate să-l determine pe un crescător de taurine să recurgă la un astfel de furaj pentru completarea sau echilibrarea rațiilor furajere dijmuite de seceta din anul precedent.

Din nefericire, costurile produselor furajere secundare se ridică adesea la valoarea alimentelor de bază, ceea ce descurajează procurarea acestora. Însă odată ajunși în luna februarie, ne dăm seama că mai sunt multe zile rămase până când vom putea recolta masa verde din culturile timpurii.

La utilizarea produselor furajere în hrana taurinelor trebuie să se cunoască valoarea nutritivă a acestora, structura și însușirile organoleptice, modul de conservare și de preparare, precum și categoria și chiar starea fiziologică a animalelor la care efectul nutrițional este cel mai ridicat.

 

Surse de proveniență a produselor furajere secundare

• Din industria morăritului, prin prelucrarea mecanică a grâului, rezultă tărâțele care se constituie din învelișurile grăunțelor, fragmente de strat aleuronic, embrion și chiar endospermul care se detașează în procesul măcinării, acestea reprezentând cca 20-26% din greutatea grăunțelor. Tărâțele au un conținut de cca 15% proteină brută, sunt bogate în săruri minerale surse de Mg, P, microelemente dar și în vitaminele complexului B.

Produsul furajer stimulează producția de lapte, prin urmare se vor administra în principal în alimentația vacilor de lapte în cantități care pot oscila între 2 și 4 kg sau care să reprezinte până la 50% din structura unui amestec de concentrate. Pentru efectul lor laxativ, pot fi administrate în scop dietetic sub formă de terci subțire în primele ore după fătare.

Din industria morăritului se mai poate obține și făina de grâu de calitate inferioară, precum și subprodusele de orz, ovăz, orez, porumb și sorg.

• Din industria uleiului se obțin produse secundare ce reprezintă resurse importante de proteină. Dintre acestea, șroturile de soia sunt cele mai valoroase, dar și cele mai scumpe. Totuși, având o proteină ușor hidrolizabilă pentru a fi eficient utilizate în hrana rumegătoarelor, se recomandă șroturile cu „proteina protejată”, respectiv cele tratate cu formaldehidă.

În funcție de materia primă din care provin (semințe întregi sau decorticate) și de tehnologia de obținere a uleiurilor, produsele secundare sunt: turtele (extracție prin presare), respectiv șroturile de floarea soarelui. Acestea pot avea un conținut variabil în proteină (de la 17% la 35%), precum și în celuloză (21-37%), motiv pentru care ar trebui analizate în laboratoarele de specialitate pentru a se stabili valoarea nutritivă corectă, și de ce nu, și prețul corect.

În hrana vacilor de lapte, îndeosebi a tineretului și reproducătorilor masculi, șroturile de floarea soarelui se pot utiliza pentru echilibrarea proteică a rațiilor furajere cu participare în proporție de 10-25% în structura amestecurilor de concentrate, care la vacile de lapte poate asigura un consum zilnic de până la 2 kg.

În ultimii ani, extinderea suprafețelor cultivate cu rapiță pentru semințe a făcut ca și în țara noastră să crească stocurile disponibile de șroturi de rapiță. Din cauza conținutului în tioglucozizi și a gustului amar, acestea se vor administra numai în amestec cu alte nutrețuri concentrate, iar introducerea acestora în hrană se va face treptat.

Se indică administrarea șroturilor de rapiță îndeosebi în hrana taurinelor supuse îngrășării, în proporții de până la 10-15% din structura amestecurilor de concentrate, asigurându-se un consum zilnic de 1-1,5 kg. Vacile în lactație pot consuma zilnic cca 0,5 kg, dar folosite în cantități mai mari pot imprima laptelui un miros caracteristic, neplăcut.

Alte produse secundare provenite din industria uleiului poate fi șrotul de: muștar, cânepă, arahide, ricin, mac, susan, germeni de porumb sau semințe de dovleac.

• Din industria berii rămân disponibile hranei animalelor produse secundare valoroase prin conținutul lor nutritiv, cum este borhotul de bere. Sub formă proaspătă, borhotul de bere are un aport proteic brut de cca 6%, iar uscat, de 22% PB, contribuind la echilibrarea proteică a rațiilor furajere.

În alimentația taurinelor, îndeosebi a vacilor în lactație, borhotul proaspăt se poate administra în cantități de 8-12 kg, iar sub formă uscată, până la 3 kg. Tot de la aceste fabrici se poate utiliza drojdia de bere și malțul de orz, produse cu bune rezultate în hrana taurinelor.

• Din industria spirtoaselor produsele secundare rezultate se denumesc borhoturi. În funcție de materia primă utilizată, acestea se pot fi de porumb, de grâu sau de cartofi. Sub formă proaspătă, borhotul de porumb are un conținut proteic de cca 3% PB și reprezintă o sursă importantă de vitamine din complexul B. Se poate administra ca atare, dar se utilizează și pentru îmbunătățirea calităților organoleptice ale furajelor grosiere.

Folosit în cantități mari și perioade îndelungate, la animale se poate manifesta „sindromul de borhot”, motiv pentru care nu se recomandă depășirea cantităților zilnice de 15 kg la vacile în lactație, dar se poate ajunge la 20-25 kg la taurinele supuse îngrășării și recondiționării.

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →