Alături de cercetători din reţeaua ASAS şi de fermieri din sectorul vegetal şi din apicultură, de reprezentanţi ai instituţiilor de protecţie a plantelor, ai învăţământului liceal şi universitar de profil – delegaţia USAMV Iaşi fiind condusă de Vasile Vântu, Rector şi de Teodor Robu, Prorector -, la eveniment a fost prezent şi Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice ”Gheorghe Ionescu Şişeşti”.

Un an de studiu în trei zone agricole diferite
În perioada octombrie 2017- octombrie 2018, în cadrul Planului sectorial pentru cercetare – dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015 – 2018, s-a desfăşurat proiectul ADER 4.1.5. cu titlul ”Realizarea unui sistem de monitorizare şi cuantificare a efectelor tratamentului seminţelor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin, tiametoxam) la culturile de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă, asupra producţiei agricole şi a populaţiilor de Apis melifera, în condiţiile agro-pedoclimatice specifice ţării noastre”.
Cercetarea s-a desfăşurat în contextul problemelor cu care se confruntă agricultura României din cauza suspendării utilizării insecticidelor neonicotinoide menţionate pentru tratarea seminţelor celor trei culturi luate în studiu. Obiectivele cercetării au fost îmbunătăţirea managementului integrat al culturilor pentru prevenirea şi combaterea buruienilor/bolilor/dăunătorilor şi utilizarea durabilă a resurselor vegetale şi a mijloacelor de combatere a organismelor dăunătoare din culturile de câmp şi din cele horticole.
Partenerii proiectului au fost Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor (ICDP) Bucureşti (conducător proiect) – reprezentant Carmen Mincea; SCDA Secuieni, Neamţ (partener 1) – reprezentant Elena Trotuş; SCDA Albota, Piteşti – reprezentant Georgeta Traşcă, INCDA Fundulea – reprezentant Emil Georgescu, Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Apicultură S.A. Bucureşti – reprezentant Adrian Siceanu.
Cercetările au cuprins areale agricole diferite, respectiv sudul României, Podişul Moldovei şi Dealurile Subcarpatice.

Cum stăm cu populaţiile de dăunători
”Pe de o parte, am dorit să observăm nivelul de dăunători din România, o ţară cu condiţii total specifice în ceea ce priveşte densitatea şi intensitatea atacului dăunătorilor de sol la seminţele de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă. Răţişoara porumbului (Tanymecus dilaticollis) este mai ales în Moldova şi în sudul ţării, iar Dealurile Subcarpatice se confruntă cu o densitate extrem de mare a viermelui sârmă (Agriotes sp). Pe de altă parte, am dorit să efectuăm analize care să pună în evidenţă nivelul de reziduuri pentru cele trei substanţe neonicotinoide interzise la nivel european. Ceea ce am reuşit să obţinem sunt rezultate care au contribuit la primirea de către România, respectiv de către agricultura ţării noastre, a altor trei autorizări temporare pentru tratarea seminţelor de porumb şi floarea-soarelui, valabile până în luna aprilie 2019. Pentru rapiţă acum există alternativă, fiind vorba despre un produs pe bază de ciantraniripor care a fost omologat deja în România”, menţiona Carmen Mincea, coordonator al proiectului ADER.

Colectarea riguroasă a probelor
La mijlocul lunii octombrie 2017 s-a dat startul studiului, iar la 20-25 octombrie 2018 a fost termenul final de predare a rapoartelor către Ministerul Agriculturii. Coordonatorul principal al proiectului a ţinut în permanenţă legătura cu ceilalţi parteneri. ”Cu partenerul din zona apiculturii, respectiv Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Apicultură S.A. Bucureşti, am conlucrat în sensul că apicultorii au amplasat stupii electronici – creaţia domniilor lor-, care au monitorizat continuu datele meteo şi fluxul de albine, adică efectivele intrate/ieşite/moarte, cauzele morţii albinelor şi am colaborat foarte bine.
Pe partea de analiză a reziduurilor, am mers în paralel. Noi, conducătorul de proiect, am recoltat plante (panicul de porumb, calatidiu de floarea-soarelui cu polen maxim, influorescenţe de rapiţă, plus planta ca atare) din toate locaţiile şi probe de polen şi de miere de la Secuieni, fiindcă SCDA Secuieni a avut în câmp stupi de albine de la alţi apicultori decât cei de la INCDCA Bucureşti. Probele le-am transmis în Bulgaria, pentru analize. De asemenea, Institutul pentru Apicultură a recoltat probe de plante, de albine, de miere şi de polen, pe care le-au transmis pentru analize în Franţa şi în Germania. Cercetările desfăşurate au evidenţiat nivelul mare de dăunători în cele trei zone, evoluţia acestor dăunători fiind în strânsă legătură cu evoluţia condiţiilor climatice, din nou foarte specifice ţării noastre”, a explicat Carmen Mincea.

Rezultatele şi concluziile cercetărilor privind influenţa tratamentului seminţelor de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă cu insecticide neonicotinoide asupra producţiilor agricole şi asupra albinelor le relatăm în numărul viitor al revistei Ferma.

Carmen Mincea: “Pentru mine a fost un proiect de suflet şi m-am implicat foarte mult alături de cei patru parteneri. Am urmărit să avem câte un partener din fiecare zonă principală de cultivare a porumbului şi a florii-soarelui şi, respectiv, de dăunători specifici. Nu aş vrea să pierd din vedere ajutorul deosebit pe care ni l-a oferit Asociaţia Producătorilor de Porumb din România (APPR), implicându-se şi punând foarte mult suflet. Prin fonduri proprii, respectiv prin contribuţia fermierilor, şi domniile lor au desfăşurat unele cercetări similare”.

ACTIVITĂŢILE S-AU DESFĂŞURAT ÎN TREI ETAPE
• În etapa întâi s-a urmărit elaborarea modelelor experimentale şi a procedurilor de lucru pentru determinarea influenţei insecticidelor neonicotinoide asupra culturilor luate în studiu (porumb, floarea-soarelui şi rapiţă) şi a familiilor de albine în cele trei zone.
• În etapa a doua a fost vizată realizarea modelelor experimentale şi a procedurilor de lucru pentru stabilirea eficacităţii celor trei neonicotinoide aplicate la sămânţa de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă şi determinarea influenţei acestora asupra plantelor, în diferite stadii BBCH şi asupra polenizatorilor.
• În etapa a treia a fost urmărită demonstrarea funcţionalităţii modelelor experimentale şi a procedurilor de lucru pentru stabilirea eficacităţii tratamentelor cu insecticide neonicotinoide aplicate la sămânţa celor trei culturi pentru combaterea dăunătorilor (Tanymecus dilaticollis, Agriotes sp, Phyllotreta sp, Psilliodes sp, Athalia rosae) şi realizarea studiilor de impact al acestora asupra populaţiilor de Apis mellifera şi produselor stupului pe baza rezultatelor analizelor, efectuate în laboratoare acreditate, privind reziduurile de neonicotinoide în plante (la diferite stadii BBCH) şi în produsele stupului.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 4/231 (ediţia 1-14 martie 2019)