Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Ambasada SUA la Bucureşti şi s-a desfăşurat la USAMV ”Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, sub semnul necesităţii de a facilita accesul la ultimele rezultate ale cercetării ştiinţifice în agricultură, în contextul provocărilor cu care se confruntă agricultorii din Europa şi din lume. ”Organizăm pentru al treilea an consecutiv o conferinţă pe tema inovaţiei în agricultură şi iată că în 2019 vorbim despre noutăţi de specialitate într-o clădire nouă a USAMV Iaşi destinată specializărilor din industria alimentară, practic un nou centru de cercetare. La Iaşi am adus în discuţie cele mai recente noutăţi şi cele mai stringente semnale. Împreună cu ceilalţi organizatori şi cu specialiştii care susţin prelegerile căutăm să identificăm posibile căi şi metode care să îi ajute pe fermieri să fie competitivi şi profitabili pe piaţa europeană şi globală. Sunt numeroşi factori limitativi de care trebuie să se ţină seama, între care schimbările climatice, prezenţa dăunătorilor şi a agenţilor patogeni, precum şi nevoia de a se obţine o producţie mai mare, pe aceeaşi unitate de suprafaţă ”, declara Mihaela Vasile, preşedinte al AgroBioechRom.

Biotehnologiile au intrat într-un blocaj al mentalităţilor
Problema biotehnologiilor agricole este una de interes larg în Uniunea Europeană şi, mai ales pentru producătorii din România, este de mare actualitate. Numeroşi performeri din agricultura românească observă că, în această perioadă, biotehnologiile agricole se află la un nivel de blocaj al mentalităţilor din Europa şi în special al celor din vestul Europei. ”Desigur, putem trăi şi fără biotehnologii, putem să renunţăm şi la maşini, la avioane, la toate elementele de modernitate. Dar aceasta înseamnă să ne întoarcem în urmă cu 500 de ani. Dacă nu se înţelege şi nu se reglementează adaptarea la nou, răspunzând necesităţii de a se asigura hrana populaţiei, este păcat nu numai pentru producători, ci pentru întreaga economie europeană. În condiţiile în care producătorii se vor adapta la nou, vor câştiga nu numai aceştia, ci şi lanţurile de aprovizionare, de consum, de calitate etc. Dacă noi, europenii, scăpăm din mână această etapă, vor exista tehnologii noi adoptate doar de către americani – America de Sud şi America de Nord. Aceştia, la un moment dat, vor exporta spre noi cu mult mai multe produse realizate de către ei, prin biotehnologii”, menţiona Arnaud Perrein, preşedintele APPR. Fermierul francez a amintit că România a cultivat mulţi ani soia modificată genetic, rezistentă la glifosat. Acum nu o mai poate produce, dar o importă din SUA.
În privinţa noutăţilor legate de biotehnologii, fermierul crede că trebuie lucrat mai mult la nivelul înţelegerii şi al comunicării rolului acestora. “Astăzi, oamenii nu prea mai au credinţă în nimic – nici în Armată, în Biserică ori în ştiinţă sau ordine publică. Fiecare, după bunul plac, spune ce părere are despre subiectul X sau Y, dar fără o documentare autorizată. În Europa, există un institut ştiinţific internaţional, EFSA, pe informaţiile căruia ar trebui să ne bazăm în mod exclusiv. Este un institut public şi de mare valoare, care poate spune cu certitudine dacă un produs nou pentru agricultură este bun sau nu şi care sunt riscurile utilizării sale. Dacă nu ne bazăm pe ştiinţă, niciodată nu vom evolua”, menţiona preşedintele APPR.
Arnaud Perrein a apreciat activitatea ACCPT Iaşi şi a USAMV Iaşi, împreună cu care dezvoltă şi alte proiecte. De exemplu, beneficiind de dotarea deosebită a universităţii ieşene, anul acesta APPR testează peste 140 de hibrizi de porumb, în condiţii reale de producţie din nordul Moldovei şi urmează ca membrii asociaţiei să primească rezultatele acestor testări.

„Creşteţi progresul ştiinţific – agricultura contează!”
În prezentarea sa, Martina Helminger, cercetător al Institutului pentru Chimie şi Tehnologie de la Viena, a argumentat iniţiativa cetăţenească de proporţii în Uniunea Europeană: „Creşteţi progresul ştiinţific – agricultura contează”, prin care i se cere Comisiei Europene să adopte o decizie care să acorde o mai mare importanţă ştiinţei puse în slujba dezvoltării agriculturii, inclusiv prin permiterea utilizării plantelor obţinute prin noile tehnologii de editare a genomului. Pentru a fi validă, această iniţiativă are nevoie de un milion de semnături ale cetăţenilor din cel puţin şase ţări UE. Semnăturile trebuie strânse până în toamna anului 2020, arată AgroBiotechRom.
La rândul său, Anne-Claire Vial, preşedintele Institutului de Cercetare Arvalis din Franţa, a prezentat aşteptările fermierilor din Hexagon în ceea ce priveşte tehnologiile vegetale de ultimă generaţie, precum şi modul în care institutul pe care îl conduce reuşeşte să le satisfacă. ”Primul lucru care îmi vine în minte, atunci când discutăm despre inovaţie în agricultură, este acela că avem o provocare la nivel mondial, respectiv asigurarea alimentaţiei umane. Aceasta, în contextul unei alte provocări însemnate, aceea a schimbării condiţiilor climatice. Ca urmare, noi, fermierii avem marea responsabilitate de a face faţă tuturor acestor cerinţe. În contextul în care ştiinţa a produs soluţii noi şi potrivite împlinirii rolului nostru, al agricultorilor, devine firesc să cauţi să ai acces la acele soluţii”, sublinia Anne-Claire Vial.
Mihael Cristin Ichim, cercetător ştiinţific la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Ştiinţe Biologice de la Piatra-Neamţ, a prezentat experienţa recentă a României în studiul şi utilizarea biotehnologiilor agricole moderne.

OMG-urile devin o necesitate
Conferinţa „Inovaţii în ameliorarea plantelor – evoluţii recente şi traiectorii viitoare” a devenit extrem de animată odată cu intervenţiile inclusiv ale fermierilor români beneficiari ai rezultatelor cercetărilor din domeniul biotehnologiilor. ”După o bună bucată de vreme, iată că se readuce în actualitate problematica OMG-urilor şi a legislaţiei în domeniu. Specialiştii care au conferenţiat la Iaşi, de fapt, ne-au oferit multe argumente pe care, la rândul nostru, va trebui să le folosim atât în activitatea proprie, cât şi în relaţia cu consumatorii, respectiv faptul că aceste OMG-uri nu sunt periculoase pentru utilizarea în hrana animalelor ori în alimentaţia umană. Am reţinut inclusiv evocarea domnului profesor Adams referitoare la faptul că, aşa cum ştim, UE este un mare importator de cereale şi de soia, inclusiv din ţări care folosesc OMG-uri. Nu i s-a întâmplat nimănui nimic până acum şi lucrurile s-au dovedit ştiinţific. Mai mult, aceste produse devin o necesitate, deoarece, potrivit unor studii de specialitate, până în anul 2065 rezervele de apă vor scădea cu peste 20% , iar necesarul de hrană pentru omenire va creşte cu aproximativ 60 la sută faţă de cel de astăzi”, preciza fermierul Emil Bălteanu, preşedinte ACCPT Iaşi.
Evenimentul de la Iaşi a fost moderat de academicianul Doru Pamfil, de la Centrul de Cercetare pentru Biotehnologii Vegetale al USAMV Cluj-Napoca, preşedinte al comisiei ştiinţifice specializate a ASAS.

Arnaud Perrein: “Astăzi, EFSA are nevoie de infuzie de bani şi are nevoie să fie mai cunoscut, la fel cum este necesar să arate cât mai mult metodologiile de lucru şi să devină mai transparent, inclusiv pentru a calma spiritele la nivel european şi pentru a arăta faptul că avem totuşi un nivel ştiinţific înalt şi oameni de valoare. Trebuie demontată teoria complotului, să arătăm că nu suntem ghidaţi de multinaţionale, ci că ştiinţa este esenţială şi că urmăm direcţiile sale”.

Emil Bălteanu: “M-a surprins să observ, din materialul prezentat, că în Japonia sunt cultivate seminţe modificate genetic mai mult decât în SUA, ştiut fiind faptul că cei mai mari cultivatori de asemenea seminţe sunt în SUA, Canada, America de Sud şi chiar China. Dacă japonezii au permis cultivarea OMG-urilor, după cât de riguroşi ştim că sunt, atunci este clar că argumentele ştiinţifice sunt solide şi demne de avut în vedere atunci când sunt luate şi deciziile europene de profil”.

Anne-Claire Vial: “S-au schimbat foarte multe lucruri în agricultură, de la metodele de producţie, tehnologii, inputuri, adaptarea la cerinţele consumatorilor, inclusiv metodele de comercializare. Totul s-a schimbat datorită inovaţiei. Actualele limitări impuse de legislaţia europeană utilizării rezultatelor obţinute prin utilizarea noilor tehnici de selecţie şi reproducere constituie o piedică serioasă în calea progresului”.

LEGISLAŢIA EUROPEANĂ ESTE ÎNVECHITĂ
Potrivit prognozelor FAO, în anii 2050 se va ajunge ca o persoană să trebuiască să se hrănească anual de pe o suprafaţă de doar 1500 mp. Practica agricolă şi ştiinţa de profil colaborează tocmai pentru a găsi alte metode pentru asigurarea hranei. Iar cele mai noi metode aduse în discuţie la Iaşi se referă la editarea genomului – tehnici noi şi adaptate care să vină în sprijinul tuturor celor care trebuie să facă faţă provocărilor. “Sperăm în reuşită, aşa cum, în mod inspirat, în urmă cu un deceniu am sperat în dezvoltarea Asociaţiei AgroBiotechRom, ale cărei baze au fost puse de Asociaţia Producătorilor Agricoli din Brăila, alături de un Centru de Biotehnologii al USAMV Bucureşti, împreună cu companiile Corteva, Syngenta şi Bayer. Atunci, activitatea se concentra pe ideea utilizării OMG-urilor, în acei ani România cultivând porumb modificat genetic. În ultimii patru ani, am urmărit două direcţii principale de preocupări, respectiv comunicarea propice, adecvată, cu consumatorul de rând şi abordarea problematicii reglementărilor privitoare la noile tehnici de ameliorare, în acest moment având o legislaţie destul de veche (Directiva 18/2001 care face referire la modul cum se plasează pe piaţă organismele modificate genetic). Iată că, în cei 18 ani de când a apărut acest unic normativ de profil, tehnologia a evoluat şi este nevoie inclusiv de adaptarea legislaţiei”, sublinia Mihaela Vasile.

BIOTEHNOLOGIILE MOLECULARE ŞI REGLEMENTAREA ACESTORA
Profesorul Julian Adams, de la Departamentul de Biologie Moleculară, Celulară şi Dezvoltare al Universităţii Michigan, din SUA, a prezentat avantajele economice, sociale şi de mediu pe care le prezintă cultivarea plantelor obţinute prin noile tehnici de reproducere şi selecţie. Specialistul a subliniat importanţa pe care o are înţelegerea faptului că noile tehnologii, precum CRISPR, sunt deosebit de precise şi total diferite faţă de tehnicile folosite în genetică acum un deceniu, atunci când Europa a adoptat reglementările care guvernează şi acum OMG-urile. „De exemplu, prin mutageneză, în acest moment există peste trei mii de varietăţi, între acestea numărându-se varietăţile de fructe, legume, hamei etc. Actualele reglementări sunt învechite şi nu sunt aplicabile produselor obţinute cu noile tehnologii”, a precizat Julian Adams.

Articol publicat în revista Ferma nr. 19/246 (ediţia 1-14 noiembrie 2019)