În mod tradiţional, ingredientele furajere sunt evaluate pe baza capacităţii lor de a furniza substanţe nutritive şi energie sub formă de proteine, aminoacizi, carbohidraţi, grăsimi, minerale şi vitamine (valoare nutriţională). Această valoare nutritivă este utilizată în formularea hranei, în vederea asigurării cerinţelor nutritive ale păsărilor pentru exprimarea potenţialului productiv. Este cunoscut faptul că prin hrană pot fi aduse modificări majore de compoziţie a produselor animale.
Conceptul de hrană sau ingrediente funcţionale, apărut în Japonia la începutul anilor ’80 ai secolului trecut, defineşte hrana sau ingredientele care, dincolo de satisfacerea cerinţelor tradiţionale de nutrienţi, aduc beneficii asupra stării de sănătate. Ingredientele funcţionale conţin compuşi bioactivi sau proprietăţi cu efecte benefice asupra procesului digestiv, a sănătăţii intestinale şi sistemice, şi nu în ultimul rând, asupra calităţii produselor finite (carne, ouă).
În prezent, consumatorii sunt interesaţi de produse naturale şi sigure, care, dincolo de valoarea lor nutritivă, pot promova beneficii pentru sănătate, pentru a îmbunătăţi bunăstarea şi a limita riscul apariţiei unor boli cronice (afecţiuni cardiovasculare, diabet zaharat, cancer, boli autoimune).
Surse alternative de hrană sigură şi eficientă
Cercetările existente în literatura de specialitate, printre care şi cele efectuate de specialiştii din INCDBNA Baloteşti, au demonstrat că utilizarea unor surse furajere proteino-oleaginoase (seminţe de camelină, in, cânepă) şi/sau subproduse industriale (turte, şroturi, uleiuri) în hrana păsărilor conduce la îmbunătăţirea calităţii nutriţionale a produselor avicole prin îmbogăţirea acestora în acizi graşi polinesaturaţi, în special în acizi graşi Omega-3, cu efecte benefice asupra sănătăţii umane.
• Camelina este un ingredient cu potenţial valoros pentru hrana păsărilor, reprezentând o oportunitate pentru cercetările de nutriţie, datorită excelentei valori nutriţionale (compoziţia de acizi graşi şi aminoacizi) cu potenţiale efecte benefice asupra sănătăţii.
– Turtele de camelină, obţinute în urma extracţiei uleiului de camelină, au un conţinut proteic de 35-40%, 6-12% grăsime, 6-7% cenuşă. Profilul în aminoacizi al turtelor de camelină este similar şrotului de soia sau şrotului de rapiţă, conţine aminoacizi esenţiali precum treonina, glicina, metionina, valina, izoleucina, lizina şi fenilalanina. Compoziţia în acizi graşi a turtelor de camelină conţine cantităţi importante de acizi graşi esenţiali Omega-3 (n-3) şi Omega-6 (n-6), raportul n-6:n-3 fiind de 0,90:0,70. În plus, datorită conţinutului ridicat în acizi graşi polinesaturaţi, în special acizi graşi n-3 (din care acidul alfa-linolenic reprezintă până la 30% din totalul acizilor graşi), introducerea turtelor de camelină în hrana păsărilor duce la îmbunătăţirea calităţii cărnii. De asemenea, turtele de camelină conţin compuşi bioactivi cu efect antioxidant natural: tocoferoli (vitamine liposolubile) şi compuşi fenolici.
• Uleiul de camelină are un conţinut ridicat de vitamina E, ce acţionează ca antioxidant, crescând durata de stabilitate şi de depozitare a uleiului şi a acizilor graşi polinesaturaţi n-3 (>40%).
• Seminţele de in se remarcă prin conţinutul ridicat de acid alfa-linolenic (circa 55%), proteine (28-30%), fibre (35%) şi fitoestrogeni. Acestea sunt considerate ingrediente funcţionale datorită prezenţei în compoziţie a trei componente principale bioactive: acidul alfa-linolenic, fitoestrogeni (lignani) şi fibre.
Uleiul de in, subprodus important obţinut prin presarea seminţelor, conţine peste 50% acid alfa-linolenic şi circa 15% acid linoleic.
• Cânepa are un conţinut destul de ridicat în proteină (21,26%) cu valoare biologică mare, reflectată într-un conţinut în aminoacizi esenţiali crescut (lizina 0,959%; metionina 0,485%; cistina 0,347%; treonina 0,871% etc). În egală măsură, seminţele de cânepă au valoare energetică ridicată datorită conţinutului în grăsime (27,70%), la care se adaugă structura benefică în acizi graşi. Astfel, predominanţi sunt acizii graşi polinesaturaţi (72,58%), iar dintre aceştia, concentraţia în acid alfa-linolenic este de peste 17%. Concentraţia crescută a acizilor graşi din familia n-3 are ca efect reducerea raportului n-6:n-3 la 3,20 în condiţiile în care raportul ideal pentru sănătate este recomandat să fie sub 5.
• Subprodusele rezultate în urma extracţiei uleiului (şrot, turte) sau resturile de seminţe nevalorificate în consumul uman pot fi utilizate în hrana păsărilor, constituind o alternativă furajeră ce aduce un plus de valoare hranei faţă de resursele clasice.
Anca GHEORGHE, Mihaela HĂBEANU, Tatiana PANAITE, Rodica Diana CRISTE, Margareta OLTEANU
CERCETĂRI REALIZATE DE INCDBNA BALOTEŞTI
În contextul prezentat în acest articol, în cadrul proiectului Galim Plus, INCDBNA Baloteşti susţine iniţiativele avicultorilor din România care doresc să aducă pe piaţă alimente ce au calităţi nutriţionale îmbunătăţite.
Articolul este editat în cadrul proiectului P_40_441 – GALIM PLUS – ”Dezvoltarea unor soluţii de furajare inovative pentru galinacee, în vederea obţinerii de alimente accesibile, cu calităţi nutriţionale îmbunătăţite”. Beneficiarul proiectului cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020 este INCDBNA Baloteşti.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 8/213 (ediţia 1-14 mai 2018)
