În septembrie 2023 fermierii din Tesalia, una dintre principalele regiuni agricole ale Greciei, s-au confruntat cu inundații istorice, ce au afectat peste 72.000 de hectare. Cum reușesc să se recupereze, cine îi sprijină și ce strategii au adoptat?

La finalul lunii aprilie Direcția Generală pentru Agricultură a Comisiei Europene (DG-Agri) prin rețeaua Agri-press.eu a organizat un press-trip în Grecia la care au participat 15 jurnaliști din statele membre și 4 jurnaliști locali. În cadrul proiectului, ce a avut ca temă principală „Diversitatea agricolă a Greciei și răspunsul Uniunii Europene la dezastrele naturale care afectează fermele” am vizitat 6 locații diferite (5 exploatații agricole sau zootehnice și o fabrică de conserve) situate în regiunea Tesalia, cea mai afectată de inundațiile provocate de furtunile Daniel și Elias în toamna anului trecut.

Însă, dincolo de capacitatea recuperare a fermierilor greci și de sprijinul acordat de instituțiile europene în contextul unei situații de criză, am avut ocazia să descoperim o agricultură care prezintă multe similarități cu cea din România și de la care am putea învăța diverse strategii pentru a face față condițiilor climatice dificile. De exemplu, în fermele vizitate ce au ca profil cultivarea plantelor sau pomicultura, seceta nu este o problemă, pentru că nu există parcelă care să nu fie irigată. Grecii sunt printre primii agricultori din Europa care au adoptat sistemele de irigații prin picurare atât la plantele prășitoare, cât mai ales la pomii fructiferi și vița de vie.

O agricultură cu multe fațete

Pentru a avea o imagine cât mai clară asupra agriculturii din Grecia, reprezentanții DG-Agri au organizat o întâlnire cu profesorii universitari George Vlahos (Universitatea Agricolă din Atena) și Maria Partalidou (Universitatea Aristotel din Salonic), dar și cu Effie Lazaridou, directorul executiv al New Agriculture New Generation, un ONG dedicat tinerilor fermieri. 

„În Grecia avem 3 areale agronomice majore: pășuni montane, podgorii și livezi, respectiv zona de culturi anuale. Cea mai extinsă câmpie este Tesalia, cunoscută drept coșul de pâine al țării, dar tot aici se obțin și multe alte produse: cereale, fructe, legume, migdale sau plante industriale. O treime din culturile de bumbac sunt localizate în această regiune. Însă, sunt diferențe mari de la o zonă la alta care nu țin doar de geografie ci și de modul în care se practică agricultura: aproape 20% dintre fermieri își desfășoară activitatea în situri din rețeaua Natura 2000, jumătate dintre pășunile utilizate de crescătorii de animale sunt gestionate în comun (pășuni comunale) iar majoritatea exploatațiilor agricole sunt ferme familiale mixte, de dimensiuni mici.

Găsim în aceiași fermă: pomicultură, legumicultură, cultură mare, zootehnie și zone destinate panourilor fotovoltaice. Participând la elaborarea PNS-ului, pot spune că este o adevărată provocare să ai programe și scheme de finanțare adaptate pentru modele agricole atât de diversificate”, ne-a explicat, George Vlahos.

77% dintre fermieri au sub 5 hectare 

Statistic vorbind aproape o treime din populația Greciei locuiește în mediul rural, iar numărul fermierilor depășește 600.000. Dintre aceștia, 77,3% exploatează sub 5 ha, 12,2% au între 5 și 10 ha, și numai 02% (adică puțin peste 1000 de persoane) dețin ferme mai mari de 100 ha. Mai mult de atât, după cum a afirmat Maria Partalidou, fiecare fermă reunește 7-8 sole din locații diferite. M-am întrebat cât de viabil este să practici agricultura pe o suprafață atât de redusă, însă statistica și practicile fermierilor greci mi-au arătat că se poate.

Nu întâmplător, găsim deseori pe rafturile magazinelor din țara noastră fructe și legume provenind din Grecia. Cele două segmente, cu 29%, respectiv 16%, reprezintă cea mai mare parte a producției agricole elene, iar dacă adăugăm acestora uleiul de măsline, lactatele și mierea acoperim aproape două treimi din ceea ce oferă agricultura greacă.

În plus, grecii pun un mare accent pe produsele premium, cele care beneficiază de etichetare europeană privind calitatea și indicația geografică specifică ( DOP, IGP, IG etc). Una din trei mărci de brânză Feta este înregistrată DOP, iar țara se află în top 5 la nivel european după numărul de produse de origine protejată. Vom prezenta mai pe larg strategiile fermierilor greci în articolele viitoare, când vom analiza fiecare segment al fermelor vizitate (creșterea ovinelor, pomicultură, apicultură și culturile nucifere), rezumându-ne în prezent la impactul și efectele inundațiilor.

Apele au distrus mii de hectare, dar …  

Precipitațiile din septembrie 2023 au fost de 3 ori mai mari decât maximele istorice, transformând râul Pineios, ce străbate câmpia Tesaliei, într-un adevărat fluviu ce a depășit cu mult sistemul de diguri și canale dezvoltat pentru a preveni inundațiile. Am văzut acest lucru mai ales la fabrica Del Monte, din Platykampos, Larisa, dar și la ferma tânărului agronom Giorgos Karanikas (33 ani). 

„Fabrica a fost inundată în totalitate, iar după retragerea apelor am rămas cu 30-40 cm de noroi care a fost greu de curățat. Valoarea totală a daunelor a depășit 20 de milioane de euro, însă efectele nu se rezumă la fabrică. Aici lucrează până la 1000 de angajați în plin sezon și procesăm caise, piersici și tomate din toată regiunea. La 6 luni de la inundații noi am reușit să fim 100% operaționali, însă furnizorii noștri, fermierii, sunt cei mai afectați”, ne-a declarat Babis Samuladas, directorul de producției al fabricii. 

„Aproape toate cele 35 de hectare pe care le exploatez au fost inundate. Am pierdut toată recolta de bumbac, panourile fotovoltaice și o parte din infrastructura fermei. Terenul a rămas acoperit de noroi și resturi: crengi, plastice chiar și monitoare de computer. Anul acesta este compromis, nu am reușit să însămânțez decât 5 ha de mazăre. Grâul, orzul, bumbacul sau alte leguminoase nu pot fi cultivate. Am primit în noiembrie 140 de euro per stremma (n.r. circa 1000 mp) și urmează să mai primim un sprijin până în iunie”, a afirmat Giorgos Karanikas.

… au renăscut spiritul de coeziune 

Comisia Europeană a alocat în noiembrie anul trecut, alături de sprijinul instituțiilor naționale, un ajutor de circa 43 milioane de euro destinat fermierilor greci afectați de dezastre naturale. Însă, dincolo de partea financiară ceea ce pare să se fi schimbat în Grecia este abordarea privind agricultura: „dacă există o parte bună a acestor inundații este că acum noi fermierii colaborăm mai mult. Cu toții am fost afectați și acum împreună încercăm să găsim soluții pentru a reveni la normal. Sper ca la anul, în 2025, acest lucru să fie posibil”, a adăugat Giorgos Karanikas. 

De altfel, aceiași perspectivă este împărtășită și de reprezentanții mediului academic și non-guvernamental.

„Pentru noi, în special după evenimentele de anul trecut, a devenit deosebit de important ca toți cei care sunt implicația în transmiterea și diseminarea cunoștințelor agronomice să lucreze împreună. Trebuie să înțelegem că diseminarea cunoștințelor agronomice și nu numai joacă un rol foarte important în reziliența fermierilor în fața unor situații extreme, precum inundațiile. Avem la nivelul Greciei 300 de grupuri de inițiativă prin care încercăm să aducem mai aproape și să adaptăm cunoștințele academice la problemele practice cu care fermierii se confruntă. E un proiect aflat la început de drum, care ar urma să fie implementat în acest an având susținerea instituțiilor europene și naționale” a afirmat Maria Partalidou, profesor în cadrul facultății de Agricultură, a Universității Aristotel din Salonic.

„Ca organizație non-profit, ajutăm fermierii să aibă acces la cunoștințe agronomice și să își formeze rețele de suport de la fermier la fermier. Dacă vrem să dăm putere și glas fermierilor atunci trebuie să ajutăm la formarea și consolidarea unor lideri care să fie parte din acest ecosistem. La nivel de organizație non-profit noi credem că nimeni nu știe și nu poate avea soluții mai bune decât fermierii înșiși” a adăugat, Effie Lazaridou, director executiv New Agriculture New Generation.

EVALUAREA ȘI MANAGEMENTUL RISCURILOR

„Situația cu care ne-am confruntat anul trecut ne-a determinat să ne reevaluăm strategia privind riscurile meteo-climatice în agricultură. Până acum abordarea instituțională a fost centrată pe construcția barajelor și digurilor, însă este evident că schimbările climatice nu ne permit să continuăm în acest mod.

De aceea acum avem o propunere prin care încercăm să integrăm evoluția naturală cu modul nostru de a răspunde dezastrelor, mai precis să lăsăm spații de deversare pentru apă. Sunt zone care în mod natural au fost mlaștini și lunci largi, dar care au fost îndiguite până la cursul principal al râului pentru a fi transformate în teren agricol.

Aceste terenuri au fost cele mai afectate de inundațiile din toamna trecută, pentru că râul nu a mai beneficiat de acele spații inundabile care ar fi putut servi ca zone tampon pentru deversarea apei.

În acest moment, luăm în considerare refacerea unor astfel de zone inundabile, refacerea perdelelor forestiere din luncile râurilor și restabilirea unor porțiuni de mlaștini și meandre, chiar dacă acest lucru presupune să despăgubim fermierii care au terenuri acolo. Este dificil să avem alte rezultate dacă nu vom avea o altă strategie de prevenire a dezastrelor.” – George Vlahos, profesor la Universitatea Agricolă din Atena