Tot atunci, am remarcat proiectul generos și ideile în perspectivă ale președintelui Asociației Producătorilor Agricoli (APA) Mehedinți, parcă gandit cu mintea unui neamț, adică o minte pregătită să vadă întregul dincolo de haos. Poate că sunt „de vină” și cei 15 ani lucrați în Germania. Cine știe, poate că așa trebuie să fie omul care și-a propus să construiască viitorul agriculturii românești, omul care să facă posibilă existența unei piețe de achiziții dar și de desfacere la nivel național, coordonată prin camerele agricole ale fermierilor.
Despre perspectivele profitului în agricultură
“După 15 ani de lucrat în Germania m-am întors și încerc să fac ceva aici, cu speranța ca și alți români aflați în aceeași situație cu a mea să îmi poată urma exemplul. Vreau să dovedesc că se poate să facem bani și aici, la noi acasă. Pentru ca acest deziderat să se împlinească, cred că politica bancară trebuie schimbată radical. În momentul de față, și vorbesc din perspectiva afacerii mele, băncile nu creditează decât pe cei cu garanții în oraș, or, eu nu am investit în apartamente, vile și terenuri intravilane. Pentru realizarea silozului, care m-a costat peste 1,2 milioane de euro, am luat credit din Germania prin intermediul firmei care a realizat obiectivul. Și la o dobândă ok. Dar tinerii care vor să facă agricultură și pornesc de la zero nu au chiar nici o șansă de a fi creditați. Băncile în loc să investească în economie, în afaceri care produc plus valoare, se mulțumesc cu afaceri imobiliare și credite de nevoi personale. E nevoie de o bancă care să sprijine agricultura, bancă care să fie și ea sprijinită prin programe guvernamentale pentru a putea acorda credite pe termen mediu și lung. Pentru că a face o activitate integrată presupune investiții majore pe termen mediu și lung. E adevărat că odată creată, afacerea și perspectiva profitului cresc și atunci toată lumea va avea de câștigat, și statul, și banca, și, de ce nu, și Europa”, este convins Cornel Stroescu.
Un nou siloz și terminal pentru vânzarea cerealelor la malul Dunării
Dar să revenim la proiectele lui Cornel Stroescu pentru dezvoltarea fermei Hastro Șovarna din Gârla Mare.
Pentru a vinde mai bine producția de cereale, a investit într-un siloz de 8.000 tone, prevăzut cu un uscător de 180 tone/zi. Inaugurarea lui va avea loc pe 26 iunie, anul acesta. “Pentru viitor am în plan ca silozul să se extindă până la capacitatea proiectată de 20.000 tone, asta dacă totul va merge așa cum am gândit.
Tot pentru eficientizarea vânzării cerealelor am concesionat la malul Dunării terenul unde era amenajat înainte de 1989 un punct de încărcare, pe barje, a cerealelor și îl reamenajăm pentru a deveni funcțional. Desigur că îl vor putea folosi toți fermierii din zonă interesați, contra unei chirii. În felul acesta nu vom mai transporta producția până la portul Drobeta-Turnu Severin. De la Gârla Mare până la Dunăre sunt doar 2 km”, explică Stroescu.
Producțiile agricole, sub semnul intemperiilor
Vorbind despre starea culturilor agricole, Stroescu ne spune că toamna trecută a fost foarte ploioasă și nu a reușit să semene atât cât și-ar fi dorit, adică 5-600 ha. “Am reușit totuși să însămânțăm ceva mai mult de 300 ha cu rapiță și 150 cu orz. Acum punem floarea-soarelui pe circa 500 ha iar restul, ceva mai mult de 500 ha, va fi cu porumb pentru boabe.
Aici avem mari probleme cu ciobanii, așa că nu mai pun sorg deși, recunosc, e o plantă care ar merge foarte bine aici. Dar, fiindcă a venit vorba, cel mai mare necaz mi-l produc hoții. Nu atât prin furtul în sine, cât mai ales prin stricăciunile provocate. Intră cu căruțele prin lan și culcă plantele la pământ. E o tactică deja, fiindcă știu că atunci combinele nu îl recoltează iar ei vin după aceea și culeg. De aceea, floare-soarelui și porumbul le cultiv pe sole compacte pentru a putea fi supravegheate cât mai bine. Din păcate, statul ne lasă descoperiți în fața acestui fenomen al furturilor de pe câmp”, spune fermierul mehedințean.
Anul trecut a fost, per ansamblu, unul bun. Chiar dacă ploile, vijeliile și grindina i-au creat pagube mari. “Cel mai mult m-au afectat ploile din vară care mi-au anulat și asigurarea făcută pentru grâu, deoarece nu am putut recolta decât prin august iar asigurarea a expirat la 15 iulie. Dar, în mare, pot să mă declar mulțumit de anul trecut. Am realizat peste 8 tone/ha la porumb boabe iar producția de floarea-soarelui a sărit de 3,4 tone/ha în condițiile unei densități de 52-53.000 plante/ha”, explică Stroescu.
“Aproape tot profitul l-am reinvestit în fermă”
Fermierul și-a achiziționat utilaje în valoare de circa 2 milioane de euro, utilaje care i-au asigurat o productivitate bună în fermă. “Avem acum 3 tractoare Fendt 936, de 360 CP, de care fratele meu Nicu este foarte încântat. El este cel care se ocupă îndeaproape de calificarea și perfecționarea operatorilor de pe utilaje. Mai avem și trei tractoare McCromick mai mici, de 140 CP, pe care le folosim pentru transport, la efectuarea de lucrări de erbicidat și tot felul de alte tratamente. Avem pluguri de la Maschio, două combinatoare Vario 200 de la Kverneland și un disc de la Biso, Field Boss 6.000, care ne asigură partea de lucrări ale solului. Avem patru combine de la Fendt, cu masa de 6 m, și pot spune că fac aceeași treabă ca și cele de 300.000 de euro. Avem și o instalație de erbicidat de la Lemken cu o lance de 2 m și un bazin de 3.400 l. În ceea ce privește semănatul pentru păioase, folosim semănătoarea Pronto As de la Horsch, cu o lățime de 6 m iar pentru porumb și floare folosim un MT 8 de la Maschio Gaspardo. Nu mai vorbesc de tot felul de alte utilaje care, chiar dacă nu fac direct agricultură, sunt mai mult decât necesare în activitatea de zi cu zi. Printre acestea pot enumăra un grader, o volă, un buldoexcavator și un încărcător telescopic Icarus 40.17 de la Dieci. Plus un punct de alimentare cu combustibil Diesel Point”, a prezentat fermierul dotarea tehnică a exploatației.
În ferma vegetală există 15 angajați, iar pe întreg grupul de firme, inclusiv cei cu care lucrează în Germania, activează circa 130 de persoane.
Am încercat să aduc în fața dumneavoastră un fermier cu inițiativă economică, socială și politică, așa cum țara noastră are nevoie pentru a face față concurenței de pe piața liberă. Am purtat cu Cornel Stroescu o discuție lungă și am încercat să o redau cu grijă, în așa fel încât să rămână cât mai mult din viziunea, din perspectiva concretă a încă tânărului fermier mehedințean.
DESFACEREA PRODUCȚIEI DE CEREALE, ÎN FERMA ZOOTEHNICĂ
Despre ferma de păsări din comuna Hinova, sat Bistrița județul Mehedinți, îl las pe Cornel Stroescu să povestească de-a fir a păr cum a început și mai ales cum va contiunua să crească această afacere: ”În 2012 am preluat ferma de păsări ouătoare, care era în insolvență. Am achitat toate datoriile, apoi am mai construit o hală în 2013 (cu tot cu populare, a doua hală a costat în jur de 320.000 euro).
Furajul ni-l facem noi în propriul FNC, care are o capacitate de stocare de 80 tone, ceea ce înseamnă un ecart de cel puțin o lună între două umpleri succesive ale celulelor cu grâu, floarea-soarelui, porumb și șrot de soia, ținând cont că fiecare hală consumă 1,2 tone de furaj/zi.
Sistemul de creștere este la sol, fiecare hală având o capacitate de 9.500 de păsări. Găinile le cumpărăm la vârsta de 16 săptămâni de la Avicola Mihăilești. În hale totul este asistat de calculator: hrană, apă, ventilație, temperatură, lumină etc. Evităm pe cât posibil să folosim antibiotice și reușim și datorită faptului că le asigurăm hrana din producția noastră de cereale. Doar șrotul de soia îl cumpărăm, deocamdată. Dar, în momentul când o să repornim sistemul de irigații, vor fi condiții să producem și acest furaj în ferma de la Gârla Mare.
Pot să spun că avem ouă de calitate superioară, aproape ca la mama acasă. Dovada cea mai vie este că aproape toate restaurantele și hotelurile din Mehedinți și Caraș-Severin au contracte cu noi. Hrană sănătoasă înseamnă găini sănătoase și ouă gustoase. Pe viitor avem în plan să ajungem la 15 hale, obiectiv pentru care am achiziționat terenul și am și demarat fazele inițiale ale acestui proiect. Îmi doresc să facem export către Europa.
Nu vreau să mai vând nici un gram din cerealele obținute în ferma vegetală și să integrăm producția. Așa se poate dubla profitul. Fără exagerare. Plus că se creează și locuri de muncă. Pentru integrarea aceasta, investim și într-o fermă de vaci din localitatea mea natală Șovarna, situată în zona subcarpatică a județului Mehedinți. Atât vaci de lapte, cât și vită de carne, pentru a putea exploata la maximum potențialul zonei. Mă gândesc chiar să o duc și mai departe și să și procesăm ceea ce vom obține acolo. Dar deocamdată să realizăm prima parte”.
