Evenimentul se va desfăşura tot la platforma expoziţională a firmei SC AGRO ILMAR SRL Târgu Frumos, coordonată de către inginerii Maricica şi Gheorghe Cozma. Cu acest prilej, vor fi prezentate rezultatele de producţie dintr-o serie de loturi demonstrative cu cei mai performanţi hibrizi de porumb, aparţinând celor mai importante companii semincere naţionale şi internaţionale.
Data exactă a desfăşurării celei de-a doua ediţii a ”Zilei porumbului” va fi stabilită cel mai probabil la începutul lunii septembrie, în funcţie şi de alte evenimente profesionale de profil regionale şi naţionale, dar şi în funcţie de coordonatele prezenţei la Iaşi a unor invitaţi speciali din SUA ai evenimentului de la Boureni.
”Manifestarea reprezintă o iniţiativă a fermierilor. Am stabilit unele lucruri şi am început organizarea platformei încă din primăvară. Ne-am bucurat de faptul că pentru această a doua ediţie a Zilei Porumbului s-au alăturat şi alte firme care au dorit să participe cu hibrizi. De la opt companii furnizoare de seminţe, anul acesta avem unsprezece firme. Pe segmentul de pesticide, anul trecut, partener principal a fost compania Syngenta, iar pe partea de îngrăşăminte, statutul de partener principal l-a avut Cich Năvodari”, preciza Gheorghe Cozma.
Obiectivul principal al evenimentului este acela de a verifica diferite tipuri de hibrizi şi diferite tehnologii de cultivare, în condiţiile reale din câmpurile moldave, pentru a creşte eficienţa activităţii de producere a porumbului, prin maximizarea recoltelor şi reducerea costurilor.
Trei secvenţe de semănat, cu trei tehnologii de fertilizare
În platforma expoziţională de la Boureni, fiecare dintre cele unsprezece firme a inclus în testare hibrizi pornind de la grupa timpurie FAO 280 şi până la grupa semitardivă FAO 450. ”Există şi hibrizi pentru consum. Dar, în mod dominant, pe noi ne interesează porumbul pentru furaj. La porumbul pentru consum, de regulă, producţia este mai mică, hibrizii sunt mai pretenţioşi, iar desfacerea este limitată. În cadrul platformei experimentale există trei secvenţe de semănat, cu trei tehnologii de fertilizare. Este vorba despre fertilizarea cu azot granulat, fertilizarea cu azot lichid şi o fertilizare mixtă cu gunoi de grajd cu îngrăşăminte chimice, în proporţii bine calculate. Anul trecut, am testat 39 de hibrizi de porumb. Întreţinerea culturilor o realizăm cu o companie multinaţională care este prezentă şi cu hibrizi de porumb în câmpurile experimentale. Este vorba despre compania Syngenta, cu care am colaborat foarte bine şi anul trecut. Urmărim să vedem comportamentul hibrizilor pe fiecare tehnologie de fertilizare, vom realiza o medie a rezultatelor şi, ţinând cont de aceasta, ne vom orienta pentru anii viitori”, explica fermierul ieşean.
Prăşitoarele au scăpat de capriciile vremii
În ferma coordonată de către inginerii Maricica şi Gheorghe Cozma se află în exploatare aproximativ 1200 hectare de teren, porumbul fiind cultura dominantă. În acest an, pentru cultivatorii de porumb se profilează noi bucurii, ca urmare a faptului că, pe fondul aportului însemnat de apă din perioada aprilie-iulie, evoluţia în vegetaţie a fost normală şi s-au conturat speranţele unor recolte deosebite, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. ”Suntem optimişti în ceea ce priveşte recoltele de porumb. Dacă am pierdut la culturile de rapiţă şi de grâu din cauza condiţiilor meteo, la porumb lucrurile stau mai bine. În toamna 2018, am semănat 250 ha cu rapiţă. În primăvara 2019, am rămas cu rapiţa în picioare doar pe 100 ha. Ne-a afectat seceta din toamnă, înregistrând nerăsărirea rapiţei. Ulterior, ne-au afectat gerul din iarna 2018-2019 şi îngheţul târziu de primăvară, de la începutul lunii aprilie 2019. Suprafaţa de rapiţă la care am renunţat a fost înlocuită cu floarea-soarelui, porumb şi soia”, explica Gheorghe Cozma.
În ceea ce priveşte cultura de grâu, în amintitele condiţii meteo, totuşi au păstrat toate cele 450 ha cultivate. Au fost unele probleme de densitate, atât din cauza lipsei de precipitaţii la răsărire, cât şi din cauză că în anumite zone culturile au fost descoperite de zăpadă şi afectate de îngheţ. “La porumb şi floarea-soarelui, semnele bune au început să vină de la jumătatea lunii aprilie 2019, atunci când vremea s-a mai încălzit şi, în şapte zile, ne-au căzut precipitaţii de 30 l/mp. De atunci, ritmic a tot plouat, iar noi am tot reînnoit speranţele de reuşită şi am executat cât am putut de optim toate lucrările de întreţinere”, explica Gheorghe Cozma.
Eveniment organizat de ACCPT, sub egida APPR
Evenimentul denumit ”Ziua porumbului”, aflat în acest an la ediţia a doua, este organizat de Asociaţia Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice – ACCPT, Iaşi, sub egida organizaţiei profesionale la care a aderat în anul 2018, respectiv Asociaţia Producătorilor de Porumb din România (APPR).
APPR este o asociaţie profesională formată din producători agricoli care deţin suprafeţe de lucru cuprinse între 50 şi 50.000 ha, dar şi din reprezentanţi ai lanţului profesional de porumb din România. APPR face parte din Confederaţia Europeană a Producătorilor de Porumb (CEPM), care reprezintă cele mai mari ţări producătoare de porumb din Europa. Obiectivul principal al asociaţiei în reprezintă furnizarea de expertiză tehnică, economică şi legislativă pentru membrii şi organizaţiile profesionale ale fermierilor din România.
Gheorghe Cozma: “Suntem nevoiţi să testăm o gamă cât mai largă de hibrizi, referindu-mă la cei timpurii şi tardivi, deoarece condiţiile climatice ne determină să căutăm soluţiile cele mai potrivite în alegerea seminţei. Anul acesta a plouat, dar în general seceta şi arşiţa ne aduc mari probleme în zonă. Deocamdată, nu putem compensa lipsa de precipitaţii din timpul vegetaţiei. Poate că în perioada următoare un sistem naţional de irigaţii va aduce şi în această zonă a Moldovei şanse de a ajuta culturile cu apă. Până atunci, totul se rezumă la soluţiile determinate de alegerea hibrizilor şi a tehnologiilor de fertilizare”.
TARLALELE DIN VECINĂTATEA RÂURILOR TÂNJESC DUPĂ APĂ
Una dintre dorinţele cele mai mari ale fermierilor ieşeni Maricica şi Gheorghe Cozma este aceea de a rezolva problema asigurării apei pentru plante în perioadele secetoase, ţinând cont că surse de apă pentru irigaţii există. ”Din păcate, de exemplu, la porumb, acum încercăm să reglăm problemele din perioadele secetoase doar prin alegerea hibrizilor şi a fertilizanţilor. Mă întristează acest fapt, mai ales că sunt într-o zonă vecină cu Siretul şi cu Prutul. Însă, vara, nu avem apă nici pentru executarea tratamentelor fitosanitare. Singuri, fără o strategie naţională aplicată consecvent, nu putem rezolva problema irigării terenurilor din această zonă. Costurile sunt prea mari, chiar şi pentru formele asociative. Este ştiut că există ţări care au elaborat şi aplicat programe naţionale de irigaţii pe toate suprafeţele lor agricole. La noi, din păcate, de abia ne chinuim să le readucem în circuit pe cele vechi, nemaipunându-se problema de a fi construite noi areale cu irigaţii. Pe zona Moldovei, există anumite suprafeţe irigate pe zona Prutului, dar celelalte râuri – Moldova şi Siretul – se duc în Dunăre, fără să ne folosim de efectele miraculoase ale acestor ape”, atrăgea atenţia fermierul ieşean.
Articol publicat în revista Ferma nr. 15/242 (ediţia 1-14 septembrie 2019)
