Pentru toți producătorii agricoli, iarna este un anotimp cu un ritm de activitate ridicat, și nicidecum o stare de repaus, este un sezon cu probleme specifice cărora fermierul trebuie să le facă față, fie că este crescător de animale, fie cultivator al câmpului. Și să nu uităm că iarna este anotimpul în care se pun bazele campaniei agricole de primăvară.

ZOOTEHNIA

În Țara Hațegului, o iarnă autentică 

În Hațeg, la poalele Munților Retezat, este iarnă de-a binelea. „La noi iernile sunt grele, dar în ultimele sezoane ne-au cam ocolit, ne obișnuiserăm să nu mai simțim, ca altădată, gerurile Bobotezei. Acum, în zona noastră, avem iarnă autentică anul acesta, cu zăpadă și cu ger, cum n-a mai fost de multă vreme! Dar suntem pregătiți, am asigurat furajele necesare pentru a ieși cu bine din sezonul alb”, ne-a declarat Pavel Iovăneasă, vestit crescător de animale din comuna Râu de Mori, satul Valea Dâljii, liderul Asociației Oierilor de Munte „Retezatul-Hațeg”, organizație membră a Federației Oierilor de Munte din România. 

Exploatația lui Pavel Iovăneasă cuprinde un efectiv total de 500 de oi, din rasa Țurcană, varietatea Brează. Potrivit unei cunoscute zicale românești, fermierul și-a făcut sanie din vară; și-a pregătit saivanele pentru iernare, dar mai ales pentru perioada fătărilor din februarie. De asemenea, de pe lucerniera de aproape două hectare, a obținut patru coase de fân, iar de pe cele 20 de hectare de fâneață a pus la adăpost cantități suficiente de nutreț pentru hrănirea animalelor până la desprimăvărare.

Țurcana, o rasă bine adaptată 

„Marile greutăți de care ne plângem noi acuma sunt zăpada și frigul; au fost temperaturi de -21oC, iar stratul de zăpadă măsoară peste 50 cm grosime, de a trebuit să fac pârtie cu tractorul de la șosea și până la fermă și în interior, pentru a avea acces la depozitul de furaje. Dar, nu-i bai, Țurcana Brează, rasa asta pe care o avem noi în zonă, s-a acomodat de atâtea generații, știe ce înseamnă iarnă, este călită cu gerul și cu frigul, a trecut și prin condiții mai vitrege”, a explicat crescătorul de ovine. 

Din cauza gerului, în fermă a înghețat instalația de apă, așa că animalele sunt adăpate de la pârâul din apropiere. Țurcanele lui Iovăneasă stau încă afară în aer liber, ele vor fi duse în saivane după 1 februarie, când se apropie sezonul de fătare. Oițele sale rezistă bine la ger și fermierul este bucuros că până acum nu a înghețat niciuna. 

Indice ridicat al fătărilor

Ca orice crescător de animale cu oieritul în sânge, Pavel Iovăneasă așteaptă cu nerăbdare venirea mieilor. El spune că la stâna lui, indicele de fătări este undeva la 65-70%, deci rasa are prolificitate destul de ridicată; în anii anteriori s-au înregistrat mai mulți produși gamelari. 

Ne spune că, deocamdată, efectivul de animale pe care-l deține este suficient pentru ferma sa. „Nu pot să mă gândesc la sporirea efectivelor, fără să văd ce se întâmplă cu desfacerea pe piață și cu forța de muncă; în ziua de astăzi tot mai greu găsești ciobani în adevăratul sens al cuvântului”, ne-a declarat crescătorul de animale. 

Sub spectrul întunecat al bolii limbii albastre 

În acest an, Pavel Iovăneasă dorește ca oierii să nu mai fie „deranjați” de boala limbii albastre, căci, susține el: „În primul rând, ne-a blocat exportul. La sfârșitul lui 2014, încă mai aveam și avem în continuare fermieri care nu și-au vândut mieii de anul trecut, așteptăm ca în 2015 să intrăm pe noi piețe externe de desfacere”.

Despre viitorul apropiat ne spune că are în plan o reorientare spre a crește în paralel și o linie de vaci pentru carne: „La noi este zonă colinară și se pretează foarte bine creșterea bovinelor pentru carne, am studiat problema și m-am orientat spre Angus”.

„Iarna, cel mai frumos anotimp pentru rasele de carne!” 

„Iarna este cel mai frumos anotimp pentru bovinele Angus! Această rasă este extraordinară pentru zona României, extraordinară pentru perioadele cu temperaturi foarte scăzute sau ridicate, datorită rezistenței la variații de temperatură, la vânt sau la umiditate”, ne-a declarat dr. Vasile Pachițanu, președintele Asociației Angus-RO. 

Adăposturile de iarnă sunt foarte simple, de tip copertină, sub care se găsește un strat de paie. Animalele, dacă vin să intre, să doarmă, să se odihnească sau să rumege sub acest adăpost, o fac, dacă nu, stau în mediul lor natural, în padocurile din preajma acestor adăposturi și consumă furajele pregătite pentru această perioadă: fânuri și semifânuri, dar și porumb siloz.

Minunea de la Prislop

„Aș vrea să vă dau un exemplu despre cât de ușor se pot crește bovinele din rasa de carne Angus. Obștea de nevoiași de la Mănăstirea Prislop a cumpărat anul trecut un nucleu de Angus din Germania prin program guvernamental. Și – mare minune! – în perioada dintre Crăciun și Anul Nou, cu temperaturi foarte scăzute și zăpadă mare, 12 vaci au fătat tot atâția produși sănătoși, fără nici un fel de problemă”, ne-a relatat dr. Vasile Pachițanu. 

FERMA VEGETALĂ

„Suntem într-o continuă campanie!”

Grupul de firme Agromold cultivă o suprafață de 800 de hectare în județul Bacău. În această perioadă mașinile și utilajele agricole sunt pe bancurile de probe în atelierele de reparații. „Noi, fermierii, suntem într-o continuă campanie, trecem dintr-una într-alta. Nu prea avem timp de odihnă. În sezonul hibernal efectuăm întreținerea și reviziile tehnice periodice la întregul parc de mecanizare. La tractoare, specialiștii noștri nu prea au de ce interveni, deoarece noi am cumpărat relativ recent patru tractoare cu puteri de la 160 și până la 240 CP și o mașină de semănat, deci tehnica este nouă”, ne-a declarat inginerul mecanic Mihai Pantelimon, directorul Grupului Agromold. 

Mecanizarea – „cheia” marilor recolte!

Aflăm că în atelierul mecanic central de la Sascut, utilajele de pregătit terenul sunt desfăcute conform instrucțiunilor tehnice, iar acolo unde organele active nu mai sunt în parametrii optimi pentru a realiza o lucrare de calitate, acestea se înlocuiesc. Depozitul de piese de schimb este bine garnisit și diversificat, pentru că Mihai Pantelimon este unul dintre specialiștii care pun mare preț pe tehnica de mecanizare, o condiție pentru a obține producții sigure, stabile. 

În câmp, grâul – ce ocupă o suprafață de 300 hectare – visează sub plapuma de omăt la viitoarele recolte. Cultura a fost înființată în epoca optimă, se dezvoltă normal, este uniformă și viguroasă, iar din punct de vedere fenologic, plantele sunt în fazele de formare a frunzei a treia și de înfrățire. 

Rapița – o cultură întoarsă 

„Și cum iarna se pregătește producția din primăvară, am trecut la aprovizionarea cu material genetic de calitate pentru culturile de floarea-soarelui și porumb. Suntem atent preocupați, pentru că va trebui să întoarcem rapița de pe 130 hectare deoarece nu a răsărit așa cum trebuie. De asemenea, în planul de cultură mai avem de semănat circa 250 hectare de floarea-soarelui și 300 hectare cu porumb”, a precizat Mihai Pantelimon. 

Fermierul și-a dat frâu liber bucuriei, afirmând că după 15 ani de arendă a reușit să comaseze terenurile în sole compacte, de până la 100 hectare, care permit lucrul cu utilaje de mare capacitate, ceea ce duce la o productivitate sporită și la costuri mai mici. 

Inginerul Mihai Pantelimon ne spune că în zona în care lucrează – Letea și Sascut – mai întâi se întoarce brazda iar după pregătirea cu atenție a patului germinativ se intră la semănat, concomitent cu lucrarea de fertilizare. La culturile prășitoare, în funcție de cartarea agrochimică a terenurilor, se aplică îngrășăminte chimice complexe în doze cuprinse între 200 și 250 kg/ha, NPK 18:46:0, sau se administrează o fertilizare echilibrată în azot și fosfor – NPK 20:20:0. 

Iarna e un sfetnic bun 

Directorul Grupului Agromold ne-a declarat că se află în fața unei probleme cu două rezolvări. Are deja aprobat un proiect în valoare de 360 mii de euro pentru construcția unei moderne capacități de însilozare, cu instalație de cântărire, dar pentru acesta ar trebui să asigure partea de cofinanțare, care se ridică la jumătate din sumă. „La prețurile la care am vândut recolta anul trecut, nu știu dacă ne permitem să susținem o investiție de asemenea anvergură, e prea mare gradul de îndatorare. Pentru noi e mult să asigurăm cele 160 de mii de euro pentru proiect. Nu am luat încă o decizie, iarna e un… sfetnic bun, probabil că vom opta pentru modernizarea bazei noastre de stocare de la Sascut cu fonduri proprii”, a susținut Mihai Pantelimon. 

Gerul mai omoară din dăunători

„În pomicultură, nu sunt probleme! Însă e bine că avem ger. Trebuie o perioadă mai rece să omoare din dăunători, toamna a fost lungă, iar pomii se află în repaus vegetativ. După ce saltă temperatura peste 0 grade, vrem să intrăm în livadă la tăierile de formare”, ne-a declarat inginerul Ion Oprea, fermier din județul Dâmbovița și președintele Asociației Pomicultorilor Dâmbovițeni. 

Exploatația pomicolă a livădarului cuprinde o suprafață de patru hectare, în care predomină soiul de măr Ionatan. „Am ținut sub control bolile și dăunătorii, producția a fost cât de cât bunicică, față de alți livădari din bazinul pomicol dâmbovițean, unde recolta s-a apropiat de zero. În livada mea, producția s-a apropiat de 60 la sută (din potențial – n.r.), un procent destul de ridicat”, a apreciat fermierul. 

Două fungicide au făcut diferența

Inginerul Ion Oprea consideră că prin tratamentele aplicate la timp, dar și printr-o fertilizare atent respectată în primăvara trecută, a crescut rezistența pomilor la boli și, ca atare, s-a obținut o recoltă de mere de aproape 50 de tone. „Însă diferența cred că s-a făcut prin schema de tratament. Anul trecut am folosit două fungicide noi – Luna Experience (pentru prima dată) și Embrelia (al doilea an) – produse ale cunoscutelor companii Bayer și Syngenta”, ne spune specialistul. 

LOBBY PENTRU MĂRUL IONATAN 

Pomicultorul Ion Oprea ne spune că a valorificat recolta de mere participând la târgurile periodice organizate în județul Dâmbovița și în țară. În livada sa funcționează o microunitate de procesare care produce săptămânal câteva sute de litri de suc de mere. „În bazinul nostru pomicol predomină Ionatanul, eu și asociația noastră suntem dintre cei care facem lobby pentru ca Ionatanul să rămână în cultură; fiindcă este soiul cel mai căutat pe piața internă”, susține liderul Asociației Pomicultorilor Dâmbovițeni.

Agricultorii nu au nicicând timp de odihnă, ei știu că lucrează într-un sector cu „foc continuu”, alimentat de marea lor pasiune pentru agricultură.