În timp ce o pătrime din populaţia lumii, adică două miliarde de oameni, se hrăneşte tradiţional cu insecte, consumul acestora începe să se răspândească şi în zone în care erau supuse tabu-ului. Învingându-şi oroarea împământenită de „a pune gura” pe aşa ceva, europenii descoperă tot mai mult beneficiile nutritive ale insectelor. Primii care au intrat în meniu sunt greierii, care, din muzicanţii din fabulă, au devenit… deliciul din farfurie.

Michiel Van Meervenne, antreprenor: „Afacerea este profitabilă, dar e nevoie de un volum mai mare de vânzări pentru a simţi o creştere semnificativă a câştigurilor”.

Pe Michiel Van Meervenne l-am întâlnit prima oară în vara lui 2014, în timpul congresului anual al Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor Agrarieni (IFAJ). De atunci drumurile ni s-au mai intersectat de câteva ori. Ultima dată ne-am văzut la Bruxelles, acolo unde el locuieşte. Îmi vorbise înainte de faptul că a decis să abandoneze jurnalistica pentru a-şi deschide propria afacere. Şi pentru că nu a dorit să se piardă în mulţime, a investit într-un business de nişă – producţia de batoane proteice din greieri. Nu de unul singur, ci alături de sora sa, Anneleen.

Schimbarea obiceiurilor de consum

„Am scris destul de mult despre provocările viitoare ale agriculturii europene şi am încercat să aflu care sunt aşteptările consumatorilor. Aşa am aflat că există o tendinţă de schimbare a obiceiurilor de consum, în special în rândul tinerilor. Am scris şi câteva articole despre tranziţia la noile tipuri de protenie. Iar asta este exact genul de provocare pe care o lansează industria insectelor. Pe hârtie are toate avantajele, dar e nevoie de acceptare din partea publicului”, mi-a mărturisit tânărul antreprenor. Fără să-şi asume prea multe riscuri, a ales ca materie primă Acheta domesticus, denumirea ştiinţifică a greierului de casă.

O insectă nu atât de respingătoare cum sunt altele. Unii ar spune că greierii sunt chiar simpatici. „Cu insectele este o singură problemă şi asta are legătură cu psihologia umană. De fapt marea noastră provocare este să ajutăm consumatorul să depăşească obstacolul mental. Dar greierii sunt mai uşor de acceptat decât viermii comestibili, pe care i-am exclus din start tocmai din acest considerent. Greierii, chiar dacă arată cumva ciudat, nu sunt respingători. Uitaţi-vă la creveţi sau la stridii, pe care unii le consumă deşi nu putem spune că arată foarte atractiv în mediul lor natural. Spre exemplu, noi aici în Belgia mâncăm destul de mult midii. Dar şi astea arată destul de ciudat, ca să nu zic înfiorător. Iar oamenii mănâncă fără să se gândească cum arată ele în realitate”, îşi justifică Michiel alegerea.

70% proteină pură

Totul a pornit de la un reportaj pe care l-a făcut într-o fermă de greieri de lângă Bruxelles. Iniţial, de acolo şi-a procurat materia primă. Astăzi, însă, se aprovizionează de la Albinsecta, una dintre cele mai cunoscute ferme de insecte din Europa. Aici, greierii sunt crescuţi în mediu controlat. Avantajul este că insectele în general nu ocupă foarte mult spaţiu şi pe o suprafaţă destul de mică poţi obţine o cantitate mare de proteine. Acheta domesticus, de pildă, sunt 70% proteină pură! Asta înseamnă că într-un kilogram de greieri avem 700 de grame de proteină. Mai mult decât dublu faţă de carnea de vită, la care procentul de proteină e de numai 30%. Pe de altă parte, creşterea greierilor este mult mai eficientă. „E nevoie de numai 1,2 kg de hrană pentru a creşte un kilogram de greieri. Asta pentru că insectele au sânge rece şi nu pierd atât de multă energie. Pentru a-şi regla temperatura corpului, animalele pierd foarte multă energie şi de asta şi consumă mai mult. De aceea, la vacă rata conversiei este de 10 la 1.

Asta înseamnă că 10 kg de furaje dau un kg de carne”, susţine tânărul de 33 de ani. La fel de important este şi consumul de apă, extrem de redus în cazul insectelor. Circa 99 la sută din necesarul de apă îl obţin practic din ceea ce mănâncă. De obicei nici nu e nevoie de apă în alimentaţia acestora. „Apa cred că este cheia în ceea ce priveşte proteina viitorului. În plus, greierii nu sunt deloc pretenţioşi cu mâncarea. Consumă orice atâta timp cât este un produs organic. Chiar şi resturi alimentare”, afirmă acesta.

KRIKET – reţetă creată de un chef bucătar

În componenţa fiecărui baton proteic intră 20 de greieri. Nu întregi, desigur, ci sub formă de pulbere. De altfel, greierii când ating maturitatea, adică la 35 de zile, intră într-un proces de hibernare, indus de scăderea temperaturii ambientale. Este un mod mai „prietenos” de a le curma viaţa. În felul acesta ei nu suferă deloc. După ce mor, greierii sunt fierţi în apă pentru a distruge orice bacterii şi alte impurităţi. Apoi sunt băgaţi în cuptor pentru 6-8 ore, unde sunt uscaţi ca în final să fie transformaţi în pulbere. Greierii sunt astfel utilizaţi 100%, nu există pierderi, ca în cazul altor materii prime din care se extrage proteina.
Sub brandul KRIKET există în prezent trei tipuri de batoane – original, de ciocolată (cu cacao, fistic şi chia) şi aşa-numitul „protein boost” (cu nuci pecan, curmale, sare de mare şi un plus de proteină vegetală, din mazăre). Reţeta acestor gustoase şi hrănitoare batoane proteice a fost elaborată împreună cu un chef bucătar, care a găsit combinaţia de ingrediente şi aromele potrivite. Iar pentru a scala modelul de business şi a da o calitate industrială produsului, s-a lucrat cu o echipă de la Universitatea din Gent.

Tinerii acceptă mai uşor schimbarea

Pe lângă aceste batoane proteice, fraţii Van Meervenne plănuiesc să lanseze curând şi un sortiment de cereale pentru micul dejun, create din pudră de greieri. Dacă nu ar fi apărut pandemia de coronavirus, ar fi fost deja pe piaţă, dar în condiţiile actuale lansarea a fost amânată pentru la toamnă.
Brandul KRIKET se găseşte de ceva vreme pe rafturile supermarket-urilor din Belgia, dar şi în ţările din jur. Costul unui baton este de 2 euro. „Afacerea este profitabilă, dar e nevoie de un volum mai mare de vânzări pentru a simţi o creştere semnificativă a câştigurilor”, mi-a explicat Michiel. A ajuns în prezent la o producţie de 10.000 de batoane pe lună. Asta înseamnă 200.000 de greieri. Visul său este ca, într-o bună zi, KRIKET să devină un brand recunoscut la nivel internaţional. Până atunci, însă, încearcă să schimbe mentalitatea consumatorilor.
Îmi amintesc că în urmă cu doi ani cumpărasem în aeroportul din Chicago mai multe acadele care aveau în interior diferite insecte – furnici uriaşe, greieri, dar şi scorpioni (fără ac, desigur). Le luasem mai mult din curiozitate pentru colegi, dar şi pentru fiul meu de 4 ani, la vremea respectivă. Singurul care a fost de-a dreptul entuziasmat de ineditul cadou şi era nerăbdător să guste a fost chiar el, însă până la urmă soţia l-a împiedicat să mănânce lighioana. Pe semne că nu suntem încă pregătiţi să acceptăm realitatea. Poate doar generaţia tânără… De data asta, însă, mi-am asumat rolul de părinte vizionar şi i-am dat un baton de greieri. Reacţia sa a fost una extrem de naturală. „Mai vreau!”, mi-a spus el, semn că i-a plăcut.

Eliberarea de prejudecăţi

Chiar dacă pentru mulţi ideea de a consuma insecte este în continuare respingătoare, faptul că aceşti greieri sunt 70% proteină pură iar creşterea lor pare să salveze planeta prin minima poluare pe care o aduce, sunt argumente solide în favoarea acestei schimbări. Pentru a putea avea un consum de masă a insectelor, cu siguranţă omul nu trebuie să vadă materia primă. Făina de greier este un supliment proteic benefic pentru organism, care se poate adăuga la multe preparate din bucătărie, de la shake-uri, la pireuri sau sosuri. Alimentaţia este ceva ce ne defineşte, e în cultura noastră. E vorba despre tradiţie şi educaţie. E nevoie de timp pentru a schimba obiceiurile de consum ale oamenilor. Dar tranziţia este de fapt foarte simplă. Totul e să îţi doreşti să încerci altceva, care nici măcar nu e rău la gust şi este chiar sănătos.