Obișnuit să încerce tot ce apare nou în agricultură, Aurel Placinschi a fost printre primii compatrioți care au dorit să aplice o practică pe care, de exemplu, Argentina și SUA o abordează de multă vreme, dar care în România este verificată abia în ultimul timp, respectiv semănatul direct în miriște.
Seceta din toamnă a pus la încercare semănăturile
Deși încă din start, anul agricol 2014-2015 s-a arătat a fi unul dificil, la Țigănași a fost al doilea an în care au existat atât suprafețe semănate după tehnologia clasică, arătura, cât și suprafețe pe care grâul a fost însămânțat direct în miriște, pe același tip de sol și cu aceleași soiuri. „La noi, seceta a existat încă din toamnă. Rapița a fost mai sensibilă la lipsa de apă și nu a putut realiza toate condițiile care să îi permită trecerea peste iarnă. Am întors 50% din suprafață. Am mai recoltat de pe vreo 200 ha, iar producția a fost mai mică decât în 2014 – care, oricum, a fost un an de excepție.
La rapiță, am obținut în medie 2600-2700 kg/ha, cu o variație între 1500 și 4000 kg/ha, iar aceasta din cauza secetei. Dar, și la grâu, acolo unde tot din cauza lipsei de apă plantele nu s-au consolidat, producția a fost afectată, realizând o medie de 6000 kg/ha. În medie, la soiurile românești, care au fost și cele mai performante, am înregistrat o scădere a producției cu minim o tonă de grâu/ha ”, ne spunea inginerul Aurel Placinschi.
Producție de 7,5 tone/ha
Din totalul celor 4800 ha exploatate de societatea Moldova Țigănași, aproximativ o mie au fost ocupate cu grâu, atât pentru sămânță, cât și pentru producție. De ani buni, există obiceiul de a compara soiuri, tehnologii, producții și eficiența acestora. Soiurile românești sunt singurele alese pentru obținerea grâului pentru panificație. Cât privește tehnologia de cultură, pentru a doua oară consecutiv, pe parcelele în care grâul s-a semănat fără arătură la 18-20 cm adâncime, cum arată agrotehnica clasică, ci direct în miriște, recoltele au fost mai mari cu aproximativ două-trei procente. „Nu zic că alte soiuri nu sunt bune, însă soiurile românești sunt cele mai adaptate. De exemplu, anul trecut am avut sole cu 8-9 tone de grâu la hectar. În condițiile anului 2015, am obținut chiar și 7,5 tone pe anumite suprafețe. Iar, calitatea pentru panificație este foarte bună. În consecință, am ales doar soiuri românești, cu precădere de la Fundulea. La soiurile străine, producțiile variază mult de la un an la altul, iar aceasta mă face să cred că, totuși, oricât de bune ar fi aceste soiuri, nu sunt adaptate condițiilor noastre”, consideră administratorul exploatației de la Țigănași.
Și vorbim despre o exploatație care, practic, dispune de mijloacele cele mai moderne de lucru și de specialiști foarte buni. “Ca tehnică, de exemplu, pe noi nu ne-au încurcat ploile, așa puține cum au fost, dar căzute fix când se recolta grâul, iar aceasta datorită faptului că dispunem de tot ceea ce ne trebuie ca să asigurăm o viteză foarte mare de recoltare, la o calitate deosebită a întregii recolte. Adică, noi am făcut ca nici o picătură de apă să nu atingă vreun bob din grâul depozitat. Beneficiem și de o dotare foarte bună pentru depozitare, putem recolta fără nici o problemă la 16-17% umiditate”, ne lămurește Aurel Placinschi. Iar producția este adusă în parametri optimi chiar în ziua recoltării cu un uscător având o capacitate de 60 tone, cu un randament de 20-30 tone/oră. Astfel, ceea ce se recoltează dimineața, la o umiditate mai mare, până seara este uscat și depozitat. Acestea sunt marile avantaje ale unei tehnici moderne.
Ferma Țigănași lucrează cu propriul utilaj de semănat direct în miriște (zero tillage) iar anul acesta s-a obținut a doua producție după folosirea acestui sistem de cultivație. “Producția de grâu a fost mai mare cu 2-3%, probabil datorită faptului că apa s-a conservat mai bine și a făcut ca plantele să plece mai bine în toamna trecută. Am avut și parcele cu producții în anul întâi, iar acolo recoltele au fost absolut egale cu cele realizate după tehnologia clasică. Toate acestea spun multe despre economia adusă de varianta semănatului direct în miriște, pentru că nu am făcut absolut nici o lucrare de pregătire a semănatului. Pur și simplu am semănat grâul în terenul de pe care doar am recoltat floarea soarelui și porumb, deci nu am mai cheltuit nimic în plus”, preciza inginerul Aurel Placinschi.
În prezent, la Țigănași, Iași, cercetările privind sistemul zero tillage continuă inclusiv printr-o colaborare cu USAMV Iași. Se analizează posibilele dezavantaje, printre care controlul bolilor și al dăunătorilor și evoluția solului în timp, după aplicarea acestui mod de lucru în obținerea grâului și nu numai. Primele rezultate arată, se pare, o evoluție bună a terenurilor agricole, neînregistrându-se o degradare a acestora.
Petronela COTEA MIHAI
redactor Radio România Iași
