Grădinărit în pragul verii. Cine şi cât mai produce? - Revista Ferma
6 minute de citit

Grădinărit în pragul verii. Cine şi cât mai produce?

Din bazinul legumicol Târgu-Frumos, vestit prin vrednicia şi sârguinţa grădinarilor de aici, au plecat spre piaţă primele cantităţi de tomate. Preţurile sunt încă bune, marfa-i proaspătă şi sănătoasă, produsă în condiţii bio.   

 

ÎMPĂTIMIȚI AI GRĂDINĂRITULUI


„Suntem vreo câţiva împătimiţi, truditori ai pământului, care ducem pe mai departe grădinăritul. Am întârziat cu lucrările, cu cel puţin 2 săptămâni, în zona de nord a Moldovei condiţiile climatice nu-s atât de prielnice. A fost rece, cerul înnourat, plantele depind de lumina şi căldura solară. Sunt puţini grădinari care au solarii încălzite”, ne-a declarat Feodorov Eusehnie, directorul executiv al Asociației Producătorilor de Legume din Târgu-Frumos.

„Facem de toate câte un pic, să putem avea diversitate pe masă, nu predomină o cultură anume. Ieşim pe piaţă cu verdeţuri de primă apariţie (ridichi, ceapă, usturoi, salată, spanac, zarzavaturi pentru borş), apoi pregătim răsadurile pentru: roşii, castraveţi, ardei, vinete, varză… Noi aprovizionăm pieţele din judeţele limitrofe Iaşului. Preţurile sunt normale, stabilite în funcţie de cerere şi ofertă”, precizează Feodorov Eusehnie.

legumicultura iunie_b 

SUPRAFAȚĂ REDUSĂ LA 100 HA


Potrivit acestuia, la în bazinul Târgu-Frumos tot scade suprafaţa de legume. Munca este grea iar cei care au mai rămas cu pasiunea-n sânge trudesc aproape singuri…

„S-a redus la jumătate suprafaţa cultivată cu legume, de la 200 la 100 de şi, din păcate, scade în continuare interesul pentru această activitate. Populaţia e îmbătrânită, tineretul a fugit în ţările străine după câştiguri mai bune, cu toate că şi aici sunt bine plătiţi, iar pe cei care au rămas, statul îi stimulează ca să trândăvească!”, consideră liderul Asociaţiei. 

Asociația Producătorilor de Legume din Târgu-Frumos numără 28 de membri cotizanţi. „Cu ceilalţi care se învârt în jurul nostru, ajungem cam la 100 de fermieri, majoritatea dintre noi suntem individualişti. Legumicultura este atractivă, este bănoasă, dacă te ţii de ea şi o faci serios!

 

TUTA ABSOLUTA, INAMICUL NR. 1


Feodorov Eusehnie susține că oamenii au pus de toate în grădină pentru că „din experienţa atâtor ani, dacă dă o boală şi ai o singură cultură, ţi-o strică! Ca să refaci recolta îţi trebuie iar o căruţă de bani. Totdeauna ne-am confruntat cu bolile şi dăunătorii. Pentru că parteneriatul strategic nu a venit cu mâna goală, ne-a adus… tuta absoluta care s-a învăţat să mănânce cam tot ce e în grădină, nu numai roşiile! Plus că pe vreme umedă apar şi celelalte ciuperci care produc boli, controlul lor necesitând costuri suplimentare şi mult stres!”, a explicat Feodorov Eusehnie.  

legumicultori de sezon 02_b 

”EU NU FORȚEZ COACEREA!”


În judeţul Suceava, Vasile Mătrăşoaie este ocupat de dimineaţă până seara târziu cu munca la grădină. Când am vorbit cu el, trata culturile împotriva stresului pricinuit de alternanţa cald/frig.

„Am substanţe de la ucraineni pentru legume cultivate în sistem bio şi produse pe bază de cupru. La noi când e cald, când e frig şi plantelor nu le convine deloc! Am făcut o soluţie din 80 g de piatră vânătă la 10 l de apă, ca să întărească plantele, dar am folosit şi Delfan Plus, biostimulator organic pe bază de aminoacizi”, ne-a declarat fermierul din Dumbrăveni.  

 

PESTE 100.000 FIRE DE RĂSAD


Terminase de câteva zile plantatul răsadurile de tomate, ardeioase, de plante medicinale şi aromatice. 

„Am o grămadă de sămânţă de la domnul Vînătoru, directorul Băncii de Resurse Vegetale de la Buzău. Am pus peste 20 de soiuri de tomate, din care 7 pentru câmp deschis, care nu se copilesc: Florina 44, Darsirius, roşia pom, Chihlimbar şi hibridul de tomate Diana, timpuriu, uniform şi productiv”, precizează Mătrăşoaie.

A produs peste 100.000 fire de răsad, din care 10 mii sunt tomate. Are mai bine de 40 de varietăţi de ardei (din care 30 sunt ardei iuţi, 20 de kapia, 13 de gogoşari) și 7 de vinete. Firul de răsad nu l-a costat prea mult că face testări şi are sămânţa gratuită, ca şi produsele pentru loturile demo, aduse de companiile producătoare. 

 

NOUTĂȚILE LUI MĂTRĂȘOAIE


„Ca noutăţi, am adus armurariul şi tarhonul mexican, ştevia dulce (de 300 de ori mai dulce decât zahărul), spanacul urcător (de Malabar), Mursalski chai – linia 3, spanacul Ludovic, lemnul dulce, calomfirul, un hibrid de castravete lung. Am plantat și 5 sortimente de cartof de la cunoscutul producător Vasile Pop Silaghi din Girov. Ar fi trebuit să-i plantez în ianuarie şi după 65 de zile aveam cartof, nu mi-a ajuns timpul şi i-am pus în pământ să fac sămânţă pentru la anul”, explică cultivatorul.

Vasile Mătrăşoaie are 5 solarii pe aproape un hectar şi 3 ha de grădină. Este pregătit să facă loturi demo cu peste 60 de soiuri şi hibrizi de legume, plante mediciale şi aromatice.

Până acum piaţa a fost bună, a vândut binişor legumele! Nu le-a scumpit că s-a gândit la  oameni şi la buzunarul lor. A dat legătura mare de ridichi cu 1,5-2 lei; salata mare la 2 lei bucata; ceapa 1,5-2 lei legătura, morcovul la 4-5 lei kilogramul, păstârnacul, la 5 lei/kg, la fel ca şi pătrunjelul.

 

”TOMATA” OBLIGĂ CULTIVATORII SĂ FORȚEZE COACEREA?!


Vasile Mătrăşoaie susţine că nu s-a înscris în Programul Tomata pentru că nu avea cum să iasă în luna iunie cu producţia de roşii! „Ar fi însemnat să chimizez tomatele şi să le pot scoate mai repede la piaţă! Or, eu nu fac aşa ceva! Am renunţat la produsele care să le forţeze creşterea şi m-am lăsat păgubaş cu ajutorul de minimis de 3.000 de euro”, ne-a declarat cultivatorul.   

El susţine că s-a făcut o greşeală cu Programul Tomata, întrucât obligă cultivatorii să folosească stimulatori de creştere pentru a grăbi coacerea fructelor. „Cei care fac programul sunt obligaţi la cheltuieli exagerat de mari, care se pot ridica la peste 10 mii de euro, în cazul unui solar de 10 ari”, susţine Vasile Mătrăşoaie.

 

 Feodorov Eusehnie_b

Programul Tomata este o jonglerie a celor aleşi care mângâie un pic legumicultorii. E pe stilul nostru, promitem că facem, că îi ajutăm, dar nu se întâmplă. Ar fi trebuit mai bine gândit!

FEODOROV EUSEHNIE

Director executiv Asociația Producătorilor de Legume Tg. Frumos

 

 

un articol de

MARIAN MUȘAT

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →