• în pajiştile permanente (naturale) se realizează 50 kg/ha/an azot biologic

• pajiştile temporare (semănate) pot produce 120 kg/ha/an

• culturile de leguminoase perene (lucernă, trifoi roşu, trifoi alb, ghizdei) pot realiza cel puţin 160 kg/ha/an

• leguminoasele anuale (mazărea, măzărichea) fixează 140 kg/ha (vezi tabel).

Prezenţa leguminoaselor perene în compoziţia floristică a pajiştilor, într-o proporţie mai mică sau mai mare, constituie un criteriu de apreciere calitativă a acestor suprafeţe, prin contribuţia acestor specii la fixarea biologică a azotului atmosferic. Din acest punct de vedere, rezultatele obţinute au evidenţiat cantitatea de azot fixat pentru o participare a leguminoaselor de 1% în compoziţia floristică: 3,5 kg la lucernă, 2,8 kg la trifoiul roşu, 3,0 kg la trifoiul alb şi 2,4 kg la ghizdei.

Cât azot fixat biologic rămâne în sol?

Cantitatea de azot fixat biologic rămasă în sol (returnată solului) este influenţată de modul de valorificare sau folosire a pajiştei. Astfel, la pajiştile permanente, din cantitatea totală de azot fixat (50 kg/ha/an) rămâne în sol o cantitate de 12 kg/ha/an (25%), în condiţiile folosirii prin cosire, şi de 30 kg/ha/an (60%), la folosirea prin păşunat cu animalele.

La pajiştile temporare (semănate) folosite prin cosire, cantitatea de azot fixat rămasă în sol este de 30 kg/ha/an (25%), iar la folosirea prin păşunat cantitatea este de 73 kg/ha/an (61%) (vezi figura). Aşa se explică de ce se realizează un ciclu complet al azotului în condiţiile culturilor de pajişti folosite prin păşunatul direct cu animalele.

Din cantitatea de azot fixat rămasă în sol, o mare parte va fi folosită în anul următor de vegetaţie, de către plantele din structura floristică a covorului vegetal al pajiştei, iar dacă pajiştea temporară va fi desţelenită, de acest azot biologic va beneficia cultura agricolă ce urmează a fi semănată. Prin aceasta se economisesc cantităţi apreciabile de îngrăşăminte chimice cu azot.

CERCETĂRI ÎN CONTEXTUL AMELIORĂRII PAJIŞTILOR

Problematica fixării pe cale biologică a azotului prin contribuţia unor leguminoase furajere, a constituit tematica de cercetare în vederea susţinerii doctoratului de către colega noastră ing. Carmen Maria Dragomir, în cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara.

Teza de doctorat intitulată “Cercetări privind contribuţia unor leguminoase furajere perene la aprovizionarea cu azot a pajiştilor, în condiţiile fixării pe cale biologică”, a fost coordonată de prof.dr. Alexandru Moisuc şi abordează o temă de mare importanţă teoretică şi practică privind evaluarea cantităţii de azot atmosferic, fixat pe cale biologică, în urma relaţiilor de simbioză dintre speciile de leguminoase furajere şi bacteriile fixatoare de azot din genul Rhizobium, care se manifestă în ecosistemele de pajişti semănate.

PAJIŞTEA – SURSĂ DE PRODUCERE DE AZOT FIXAT BIOLOGIC (NFB)

Bilanţul estimativ al azotului fixat biologic (NFB) în unele agroecosisteme din România

1% lucernă → 3,5 kg NFB → 4,9 Euro (20,6 lei)
1% trifoi roşu → 2,8kg NFB → 3,8 Euro (16,1 lei)
1% trifoi alb → 3,0 kg NFB → 4,2 Euro (17,6 lei)
1% ghizdei → 2,4 kg NFB → 3,4 Euro (14,3 lei)