Florin Ciurdariu a redus drastic cultura de porumb după mai mulți ani cu producții foarte slabe și introduce pentru prima dată în fermă sfecla de zahăr.
În același timp, bihoreanul avertizează că mulți fermieri s-au grăbit cu fertilizarea culturilor, iar fără ploi, o parte din îngrășăminte se pot pierde.
Florin Ciurdariu: „Porumbul nu mai merită cultivat! În ultimii cinci ani am recoltat o medie de doar 800 kg/ha. A trebuit să luăm decizia de a înlocui această cultură cu altceva”.
SECETA ȘI COSTURILE TOT MAI MARI SCHIMBĂ STRATEGIILE FERMIERILOR DIN BIHOR
Fermierii din județul Bihor se pregătesc pentru campania agricolă de primăvară în condiții dificile, marcate de secetă și costuri ridicate.
Florin Ciurdariu, fermier din zonă, spune că strategia din acest an este reducerea cheltuielilor și folosirea cât mai eficientă a inputurilor.
„Încercăm să ținem costurile sub control. Facem cât mai puține lucrări, cât mai puține treceri și încercăm să aplicăm îngrășămintele chimice cât mai judicios”, a declarat fermierul.
FLORIN CIURDARIU: „FERMIERII S-AU GRĂBIT CU FERTILIZAREA”
În ultimele zile, mulți agricultori din județ au început deja fertilizarea culturilor, însă lipsa precipitațiilor ridică probleme.
„Am văzut că mulți fermieri din Bihor au fertilizat deja, dar în lipsa ploilor și pe fondul temperaturilor destul de mari, o parte din acele îngrășăminte s-au volatilizat”, explică Ciurdariu.
Potrivit acestuia, momentul aplicării este esențial: „Ideal este să fertilizezi cu o zi sau două înainte să vină ploaia. Nu le dai cu trei săptămâni înainte de a se anunța precipitații”.
Seceta este deja vizibilă în zonă. „În Bihor este secetă. Am avut aproximativ 70 de litri de precipitații în ianuarie și februarie, iar din 20 februarie nu a mai căzut un strop de apă”, arată fermierul.
PLAN DE FERTILIZARE PENTRU RAPIȚĂ ȘI PĂIOASE
Florin Ciurdariu fertilizează culturile în mai multe etape, în funcție de tipul culturii.
La rapiță sunt aplicate aproximativ 250 kg/ha de uree, urmate de încă 150 kg/ha în următoarea secvență de fertilizare.
Pentru culturile de păioase de toamnă, precum grâul și orzul, planul este de 200 kg/ha de uree și de încă 150 kilograme/hectar.
„După aproximativ trei săptămâni de la aplicarea ureei, venim cu nitrocalcar”, explică agricultorul.
În ferma sa sunt cultivate: 500 de hectare de cereale păioase (350 ha de orz și grâu) și rapiță.
50 DE HECTARE DE RAPIȚĂ VOR FI ÎNTOARSE
Nu toate culturile au evoluat bine în această primăvară. Aproximativ 50 de hectare de rapiță vor fi întoarse.
„A avut o răsărire mai slabă și a fost și un atac masiv al animalelor sălbatice, în special al ciutelor”, spune fermierul.
Florin Ciurdariu: „Am însămânțat 65 ha de cel puțin 30 de ori în ultimii 14 ani și am recoltat o singură dată!”
PORUMBUL, APROAPE ABANDONAT
Din cauza secetei din ultimii ani, Ciurdariu a decis să reducă drastic suprafața cultivată cu porumb.
Florin Ciurdariu: „Acum doi ani am avut 350 de hectare de porumb. Anul acesta vom semăna doar 45 de hectare.”
Motivul este productivitatea foarte scăzută din ultimii ani.
„În ultimii cinci ani am recoltat o medie de doar 800 kg la hectar la porumb. A trebuit să luăm decizia de a înlocui această cultură cu altceva”.
Porumbul, după ce a fost doi ani lovit de secetă, îşi revine în 2026 şi este estimată cea mai mare recoltă din ultimii trei ani!
SFECLA DE ZAHĂR – CULTURĂ NOUĂ ÎN FERMĂ
Pentru prima dată, fermierul va introduce în rotație sfecla de zahăr, pe o suprafață de aproximativ 180-200 de hectare.
„Este primul an când cultivăm sfeclă. Nu am mai făcut asta până acum, pentru că nu mi-a plăcut cultura. Se recoltează târziu și toamna, când o scoți din câmp, este mult noroi” – explică bihoreanul.
Totuși, în contextul schimbărilor climatice, fermierul speră ca noua cultură să aducă rezultate mai bune decât porumbul.
COSTURI DE PÂNĂ LA 6.500 LEI PE HECTAR LA PĂIOASE
Costurile de producție rămân ridicate.
„La păioase avem o cheltuială directă, inclusiv îngrășămintele, de aproximativ 4.300 lei pe hectar. Cu tot cu cheltuieli indirecte ajungem la 6.000–6.500 lei pe hectar, în funcție de reparații și costul pieselor”.
La culturile prășitoare, costurile depășesc 5.000 lei pe hectar, iar sfecla de zahăr este o cultură și mai scumpă, este conștient fermierul bihorean.
