Întrebaţi despre derularea consultărilor din cadrul grupurilor de lucru, majoritatea reprezentanţilor asociaţiilor de fermieri ne-au declarat că nu au participat în ultimele două luni (septembrie şi octombrie) la nici o reuniune cu autorităţile din cadrul MADR, excepţia fiind grupul tehnic de lucru privind înfiinţarea şi funcţionarea „Fondului Naţional de Gestionare Integrată a Riscurilor în Agricultură”.
De altfel, unul dintre aspectele menţionate de liderii organizaţiilor de fermieri este activitatea neregulată a acestor grupuri şi subgrupuri de lucru. În timp ce unele grupuri au avut deja discuţii şi propuneri avansate, chiar pe textul viitoarelor măsuri din PNS, altele nu au încă stabilit un calendar de reuniuni.
Click AICI şi vezi care este componenţa grupurilor şi subgrupurilor de lucru din cadrul CCT PNS!
Minim 60% din propuneri să se regăsească în PNS
Cu o participare în 4 grupuri de lucru, directorul executiv al Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal, Florentin Bercu, aşteaptă un PNS mai adaptat la nevoile şi la situaţia sectorului agroalimentar autohton decât anteriorul program.„Am participat la grupurile de lucru pentru care am optat. Am analizat împreună cu cooperativele membre draftul analizei SWOT, Analiza de Nevoi, fişele măsurilor, ghidurie solicitantului şi am transmis în «track changes» toate observaţiile şi propunerile noastre. Sper ca minim 60% din propunerile cooperativelor să se regăsească înPNS. Amintesc acum primele 3:
1. Susţinerea şi promovarea înfiinţării de cooperative şi dezvoltarea cooperativelor sustenabile şi durabile pentru a aduce valoare adăugată membrilor şi a echilibra balanţa comercială negativă a României.
2. Sistemul de Gestionare Integrată a Riscurilor Catastrofice în Agricultură.
3. Componenta de AKIS să fie implementată obligatoriu cu minim un partener institut de cercetare şi unul din rândul organizaţiilor profesionale (uniunilor de ramură) cu expertiză în domeniu”, ne-a declarat Florentin Bercu.
Corelarea investiţiei cu rentabilitatea ei
Acesta spune că pentru un sector agricol competitiv este necesar ca acordarea finanţării prin măsuri şi submăsuri de investiţii să fie corelată cu nivelul minim de rentabilitate pe acel domeniu de activitate: „Pe pilonul II este absurd ca unui fermier sau unei asociaţii ai cărei membri exploatează cca. 400 ha de teren (cultura mare) să le fie permisă achiziţia unei autopropulsate pentru realizarea tratamentelor de protecţie a plantelor cu o valoare de 400.000 euro, care nu va putea fi folosită optim pentru a se amortiza. La fel, pe pilonul I, plata redistributivă şi sprijinul pentru tinerii fermieri ar trebui să fie acordate pentru stimularea creşterii peste pragul de rentabilitate, estimat la cel puţin 150 ha (arendă) pentru cultura mare. Altfel, vom avea acelaşi rezultat ca şi până acum, balanţă comercială negativă şi putere de negociere mică din partea producătorilor”.
În ceea ce priveşte finalizareaPNS-ului, Florentin Bercu, speră ca, după adoptarea regulamentelor europene, reprezentanţii MADR să propună consultării publice o primă versiune a draftului şi ulterior să fie trimis la Bruxelles în funcţie de termenele stabilite de UE.
un articol de
DANIEL PLĂIAŞU
