Totul merge bine până la suprapunere…

Controlul prin teledetecţie este un control sintetic. Declaraţiile şi
hărţile care conţin schiţele parcelelor pentru care fermierii au
solicitat sprijin, se scanează şi se trimit contractorului extern care
realizează controlul la nivelul întregii ţări, mai precis firma Gauss
SRL. Acesta realizează hărţi satelitare pentru zonele desemnate de APIA
pentru acest tip de control.

Mai exact, pe baza radiaţiilor electromagnetice emise de plante şi de
formele de relief în mai multe benzi spectrale, sunt realizate imagini
satelitare, culese în decursul mai multor luni de referinţă şi care
cuprind informaţii referitoare atât la culturile existente, cât şi la
suprafaţă, rezultând, în final, hărţi pe care fiecare tip de cultură şi
fiecare formă de relief, care sunt identificate printr-o anumită
culoare.

Scanările schiţelor fermierilor sunt, în continuare, comparate cu aceste hărţi. Cu ajutorul unui soft specializat, firma contractoare suprapune peste hărţile din dosar, hărţi colorate în care apar culturile în diferite faze de dezvoltare.

Spre deosebire de controlul clasic pe teren, care vizează doar parcelele eligibile din cererile fermierilor, în cazul controlului prin teledetecţie sunt controlate toate parcelele fermierului incluse în perimetrul cuprins în harta satelitară.

Dacă cele două hărţi se suprapun şi culoarea de pe harta satelitară corespunde culturii din declaraţia fermierului, toate bune şi frumoase, fermierul îşi primeşte toţi banii. Însă dacă nu se întâmplă aşa, (realitatea a demonstrat până acum că în cele mai multe cazuri nu se întâmplă), începe bătaia de cap…

Aberant: ţăranul trebuie să deseneze cu precizie milimetrică!

Fiecărei probleme detectate prin control i se atribuie un cod de neconformitate. Cele mai frecvente probleme depistate în urma controlului prin teledetecţie sunt legate de identificarea parcelei în cadrul blocului fizic, atât în ceea ce priveşte poziţionarea, dar şi dimensiunea parcelei, schimbarea destinaţiei culturilor, dar şi poziţionarea parcelei în alt bloc fizic.

Practic, fermierul îşi schiţează cu roşu conturul parcelei pe harta primită de la APIA, care va fi comparată cu imaginea satelitară. Poziţionarea greşită înseamnă că parcela desenată de fermier se află ori mai la stânga, ori mai la dreapta, ori chiar în alt bloc fizic faţă de poziţia de pe harta realizată prin satelit (care este şi poziţia reală a parcelei), în condiţiile în care parcela schiţată de fermier pe un plan la scară ar trebui să fie cel mult tangentă cu cea din imaginea satelitară pentru a fi validată.

Iar, cum o mare parte dintre cei peste un milion de solicitanţi ai plăţilor pe suprafaţă sunt oameni simpli şi bătrâni, care nu îşi identifică parcelele după aria suprafeţei, forma geometrică sau numărul blocului fizic, ci după nume ale locului ştiute din bătrâni sau chiar după numărul de zile muncite pe o parcelă, este uşor de imaginat că le este, practic, imposibil să îşi deseneze parcelele cu precizie milimetrică.

Eroare la teledetecţie: câte judeţe, tot atâtea probleme

IAŞI: potrivit şefului serviciului control al APIA Iaşi, Sergiu Jităreanu, într-unul din aceste cazuri se află mai mult de jumătate dintre cei peste trei mii de fermieri controlaţi prin teledetecţie în acest an în judeţul Iaşi.

HUNEDOARA: aceleaşi probleme sunt şi în judeţul Hunedoara, unde identificarea şi controlul se realizează şi mai greu, din cauza formelor de relief mult mai neregulate, a zonelor de deal pline cu parcele acoperite şi cu fâneţe şi cu pomi fructiferi, după cum spune Valentina Achim, şef serviciu control APIA Hunedoara.

Şi aici au fost cazuri în care un teren pe care erau pomi fructiferi a fost identificat de controlul prin teledetecţie ca vegetaţie forestieră sau în care fermierul a declarat în cerere fâneţ, dar controlul prin satelit a identificat coroanele prunilor de pe respectivul teren şi a atribuit codul de culoare pentru pomi fructiferi.

„Nu ştiu ce o să se întâmple când o să ajungă controlul prin teledetecţie pe Valea Jiului, unde neregularităţile sunt şi mai mari şi blocul fizic e cât o unghie”, mai spune Valentina Achim.

Potrivit directorului APIA Hunedoara, Călin Marian, 1.409 de fermieri hunedoreni din cei puţin peste 1.500 cuprinşi în control anul acesta au fost chemaţi de agenţie pentru clarificarea erorilor depistate în urma controlului.

BOTOŞANI: „problema mare este că România nu are cadastru, aşa că noi măsurăm prin teledetecţie ceea ce a aproximat Baba Profira sau Badea Gheorghe”, spune Dumitru Codreanu, din judeţul Botoşani. Acesta lucrează în prezent circa 100 de hectare de teren agricol cu diverse culturi. Din acestea, 3 hectare cultivate cu cartofi au apărut ca teren necultivat pe harta satelitară la controlul prin teledetecţie.

Codreanu mai spune că nu a primit nici o invitaţie din partea centrului APIA unde a depus cererea, care să-i permită corectarea erorilor apărute şi că a solicitat ajutor pentru clarificarea problemei, atât pentru el, cât şi pentru alţi fermieri din zonă care se găsesc în situaţii similare. Nici APIA, nici Ministerul Agriculturii, şi nici firma care face controlul nu i-au dat până acum un răspuns concret.

Ce-i de făcut?

Chiar dacă în alte state europene controlul prin teledetecţie funcţionează cu succes de ani de zile, faţă în faţă cu realităţile româneşti, acesta generează o grămadă de probleme, care, în cele din urmă, riscă să lase agricultorul român fără sprijinul, şi aşa prea mic, pe care ar trebui să îl primească.

Dincolo de erorile umane, de lipsa cadastrului şi de fărâmiţarea excesivă a terenurilor agricole, care îngreunează identificarea parcelelor, mai trebuie menţionat faptul că hărţile realizate de APIA pe baza fotografierii din avion datează din 2005, pe când hărţile satelitare au fost realizate în 2008, ceea ce face şi mai dificilă identificarea parcelelor pe cele două tipuri de hărţi, din cauza modificării structurii terenurilor.

„Lipsa cadastrului este cea mai mare problemă, atât la controlul clasic, cât şi la cel prin teledetecţie. A fost greu şi în celelalte state, doar că lipsa cadastrului şi faptul că România a ales ca unitate de referinţă blocurile fizice, care nu au nici o legătură cu cadastrul, complică şi mai mult lucrurile, pentru că nu avem corelaţia între numărul topo şi blocul fizic”, recunoaşte şi şefa controlului APIA Hunedoara.

Guvernul României a iniţiat în urmă cu doi ani un plan cadastral general, numai că acesta va fi finalizat abia în 2020. Până atunci, Dumnezeu cu mila şi fermierii cu paguba?!

Situaţii identice sau similare sunt şi în alte judeţe, iar rezolvarea lor ţine, într-o oarecare măsură, şi de competenţa şi interesul funcţionarilor APIA, care, în multe cazuri, sunt ei înşişi depăşiţi de probleme şi de volumul fizic de muncă necesar sau chiar lipsiţi de interes şi bunăvoinţă pentru a rezolva fiecare cerere în parte.

Potrivit procedurii, fermierii în dosarele cărora apar nereguli sunt chemaţi de APIA la întâlniri „follow up” în cadrul cărora se discută cu fiecare fermier în parte pentru clarificarea şi, dacă e posibil, rezolvarea problemelor din fiecare dosar şi identificarea corectă a parcelelor şi a culturilor.

„Erorile apărute în cereri nu înseamnă, însă, că fermierii au pierdut definitiv toţi banii”, spune Florin Faur, directorul APIA Timiş, judeţ cuprins în controlul prin teledetecţie anul trecut. „Practic, fermierii sunt chemaţi la APIA, unde se întâlnesc cu o echipă formată dintr-un angajat al centrului local unde au depus cererea şi un angajat al serviciului control pe teren din cadrul agenţiei şi unde li se prezintă rapoartele întocmite de cei care au efectuat controlul.

Astfel, fermierii au posibilitatea de a-şi menţine declaraţia iniţială, de a o modifica în raport cu ce a găsit contractorul în urma controlului şi de a reface schiţa mult mai precis, având la dispoziţie harta contractorului. Fermierul poate chiar să prezinte o declaraţie nouă, diferită şi de propria declaraţie iniţială şi de situaţia depistată de control.

Acest lucru se întâmplă, de regulă, când fermierul şi-a schimbat cultura după ce a depus cererea la APIA, dar a omis să sesizeze modificarea la agenţie în termen de 10 zile, aşa cum prevede regulamentul”, explică Florin Faur.

După efectuarea modificărilor, dosarele sunt trimise pentru reinterpretare firmei care realizează controlul şi care va emite noi rapoarte de control, în baza cărora APIA va face deciziile de plată pentru fermieri.

Dacă fermierii nu se prezintă la APIA pentru corectarea greşelilor apărute în cerere, riscă să piardă banii pe suprafaţă. Totuşi, şi aceştia şi cei care îşi modifică cererile dar sunt încă nemulţumiţi de rezultatele controlului mai au o şansă, având posibilitatea să conteste rezultatele teledetecţiei în maxim 30 de zile de la primirea din partea Agenţiei a deciziei finale de plată.

„Sesiunile de follow-up în cadrul cărora am încercat să discutăm cu fiecare fermier în parte pentru a clarifica problemele apărute au fost finalizate la sfârşitul lunii martie, iar în prezent se lucrează la introducerea modificărilor şi a datelor din rapoartele de control în baza de date a agenţiei, urmând ca acestea să fie transmise mai departe firmei care face controlul prin teledetecţie, care va reinterpreta datele modificate şi va trimite rezultatele finale.

Nu cred că vor fi fermieri care nu vor primi nici un ban, însă, probabil vor fi sancţiuni cauzate de neidentificarea corectă a parcelelor”, ne-a spus Călin Marian, directorul APIA Hunedoara. În acelaşi stadiu sunt şi dosarele fermierilor din judeţul Iaşi, potrivit şefului serviciului control al agenţiei judeţene.

Oamenii se tem însă că vor rămâne fără bani…

NU A IEŞIT PORUMBUL, NU IEI BANII…

Pe o hartă la scara 1:5000 (ortofotoplanurile APIA), o distanţă de un centimetru înseamnă, pe teren, 50 de metri. Cu alte cuvinte, dacă agricultorul şi-a schiţat parcela pe harta de la APIA cu chiar mai puţin de un centimentru mai la stânga decât se află în realitate, există o mare şansă ca acesta să fi desenat, de fapt, parcela unui alt fermier, cultivată cu o altă cultură.

Astfel, chiar dacă omul declară că a cultivat porumb, rezultatul controlului prin satelit poate să arate că pe parcela desenată de el este cultivat grâu şi să rămână, aşadar, fără bani. Tot păgubit va fi şi fermierul care a schiţat corect parcela pe harta de la APIA, dar porumbul a răsărit mai târziu sau chiar deloc, iar satelitul a identificat un teren necultivat.

Imaginea satelitară se realizează în funcţie de spectrul de culori captat pentru fiecare tip de cultură. Însă nu doar tipurile diferite de culturi determină culori diferite, ci şi stadiile de vegetaţie ale aceleiaşi culturi.


TELEDETECŢIE ÎN 17 JUDEŢE

Peste 61.000 de agricultori din 17 judeţe au fost incluşi în controlul prin teledetecţie în campania 2008: Alba – 5.043, Argeş – 3.798, Bacău – 7.905, Bihor – 5.450, Bistriţa Năsăud – 412, Botoşani – 1.198, Buzău – 449, Cluj – 4.625, Caraş-Severin – 2.045, Dâmboviţa – 2.251, Dolj – 7.934, Gorj – 1.873, Hunedoara – 1.509, Iaşi – 3.231, Mureş – 2.324, Neamţ – 7.408 şi Olt – 3.680.

Acestora li se adaugă fermieri din Timiş, Arad, Suceava şi din alte judeţe în care nu s-a efectuat controlul prin teledetecţie în acest an, dar care deţin terenuri pentru care au solicitat sprijin pe suprafaţă în cel puţin unul din judeţele cuprinse în control.

În campania 2007, pentru această formă de control au fost selectaţi un număr de aproximativ 56.800 de fermieri, suprafaţa de teren supusă controalelor prin teledetecţie însumând aproximativ 1 milion de hectare. Potrivit datelor APIA, conform primelor raportări realizate de contractorii externi, în aproximativ 30.000 de cereri au fost depistate erori, agenţia solicitând fermierilor clarificarea şi corectarea erorilor depistate.