Fermierii europeni continuă să protesteze împotriva semnării acordului Mercosur. Evoluțiile recente legate de acordul de liber schimb UE–Mercosur readuc în prim-plan una dintre cele mai sensibile teme ale agendei europene: impactul asupra agriculturii. Pe de o parte, Consiliul UE a avansat decisiv spre semnarea acordului, iar pe de altă parte a fost adoptat un regulament-cheie privind clauza bilaterală de salvgardare pentru produsele agricole.

Deși prezentate ca măsuri de protecție, aceste decizii ridică numeroase semne de întrebare în rândul fermierilor europeni.

Regulamentul UE privind clauza bilaterală de salvgardare: ce prevede concret

Consiliul Uniunii Europene a ajuns recent la un compromis final asupra Regulamentului de implementare a clauzei bilaterale de salvgardare pentru produsele agricole incluse în acordul UE–Mercosur. Documentul stabilește mecanismele prin care UE poate reacționa în cazul în care importurile din statele Mercosur provoacă sau riscă să provoace prejudicii grave producătorilor europeni, transmite LAPAR.

Printre principalele elemente de interes pentru fermieri se numără:

• Reducerea pragului de declanșare a investigațiilor de la 8% la 5%, în linie cu poziția inițială a Parlamentului European. Astfel, o creștere de 5% a importurilor sau o scădere de 5% a prețurilor față de media ultimilor trei ani poate fi considerată indiciu de risc de prejudiciu grav.
• Proceduri accelerate pentru produsele sensibile, care includ: investigații prioritare, măsuri provizorii ce pot fi adoptate în maximum 21 de zile, posibilitatea unei intervenții de urgență, la solicitarea unui stat membru, în termen de 5 zile lucrătoare.
• Monitorizare continuă și proactivă a importurilor, cu raportări periodice către Parlamentul European și Consiliu, la fiecare șase luni.
• O listă extinsă de produse sensibile, care include, printre altele: carne de vită, carne de pasăre și porc, zahăr, orez, miere, porumb și sorg, etanol, ouă, produse lactate și citrice.

Este esențial de subliniat că acest regulament nu modifică acordul UE–Mercosur în sine, ci stabilește doar instrumentele de apărare care ar putea fi utilizate ulterior, în funcție de voința politică și de aplicarea efectivă a mecanismelor prevăzute.

Deciziile recente ale Consiliului UE privind acordul UE–Mercosur

La nivel politic, Consiliul UE a făcut pași importanți înainte:

• a fost acordat consimțământul politic pentru semnarea acordului UE–Mercosur, prin majoritate calificată;
• semnarea oficială este programată pentru săptămâna viitoare, în Paraguay, de către președinta Comisiei Europene;
• ulterior, acordul va fi transmis Parlamentului European pentru procedura de aprobare.

Potrivit informațiilor obținute pe surse de la Copa–Cogeca, Consiliul a decis să retragă declarația politică care garanta că acordul nu va fi aplicat provizoriu înainte de votul Parlamentului European.

În lipsa acestei declarații, Comisia Europeană poate decide aplicarea provizorie a acordului imediat ce unul dintre statele Mercosur finalizează ratificarea la nivel național, fapt care reduce semnificativ pârghiile de control ale Parlamentului.

Ce urmează în Parlamentul European? Miza reală

Următoarele săptămâni sunt decisive la nivelul Parlamentului European, unde se vor juca câteva voturi-cheie:

• Votul în plen asupra Regulamentului de salvgardare, estimat pentru săptămâna 19 ianuarie.
• Posibil vot privind sesizarea Curții de Justiție a UE, pentru a evalua compatibilitatea acordului cu: tratatele UE, angajamentele climatice asumate prin Acordul de la Paris.
• Votul final asupra acordului UE–Mercosur, pe baza raportului Comisiei INTA (Comisia pentru Comerț Internațional), care va recomanda un vot de aprobare sau de respingere. Decizia va fi luată cu majoritate simplă, ceea ce înseamnă că fiecare vot contează.

În acest context, presiunea politică asupra eurodeputaților devine esențială. România are un rol important prin vicepreședinția Comisiei INTA, deținută de eurodeputatul UDMR Iuliu Winkler, poziție care poate influența semnificativ dezbaterea.

Acordul cu Mercosur, aprobat de țările UE! Ce urmează!

Poziția organizațiilor fermierilor europeni

Organizațiile fermierilor și cooperativelor agricole din UE consideră că, în ciuda ajustărilor recente privind măsurile de salvgardare, acordul UE–Mercosur rămâne:

• dezechilibrat,
• problematic în conținut,
• nefavorabil agriculturii europene.

Copa–Cogeca avertizează că retragerea garanției privind neaplicarea provizorie a acordului:

• slăbește rolul Parlamentului European,
• afectează încrederea în procesul decizional european,
• ridică semne serioase de întrebare privind respectarea controlului democratic.

În acest context tensionat, Parlamentul European devine forul decisiv, iar rezultatul voturilor din perioada următoare va avea un impact major asupra viitorului agriculturii europene. Organizațiile fermierilor își continuă mobilizarea și analizează pașii următori, într-o confruntare în care miza nu este doar un acord comercial, ci echilibrul dintre comerț, agricultură și democrație în Uniunea Europeană.

Avertisment privind colapsul agriculturii și siguranța alimentară

În timpul protestului fermierilor din Varșovia au fost exprimate mesaje dure privind viitorul agriculturii europene și riscul dispariției modelului actual de producție. Fostul viceministru al Agriculturii din Polonia, Krzysztof Ciecióra, a avertizat că acordul UE–Mercosur, combinat cu importurile necontrolate și cu strămutarea exporturilor poloneze de pe piețele occidentale, ar putea conduce la o lichidare în masă a fermelor.

Potrivit acestuia, impactul nu se limitează la mediul rural, ci afectează direct și consumatorii, prin scăderea calității alimentelor și creșterea riscurilor pentru siguranța pieței.

Fermierii subliniază că protestele nu vizează doar nivelul veniturilor, ci și standardele de producție și concurența neloială generată de importuri care nu respectă aceleași reguli ca cele impuse producătorilor europeni. În lipsa unor garanții reale pentru agricultori, acordul Mercosur, în forma sa actuală, este perceput ca o amenințare directă la adresa sustenabilității sectorului agricol.

Profitabilitatea scăzută determină deja numeroase exploatații să ia în calcul încetarea activității, în timp ce importurile, inclusiv cele din Ucraina, nu doar că presează prețurile, ci înlocuiesc exporturile poloneze de pe piețele tradiționale. În acest context, tot mai multe voci indică drept soluție diversificarea producției și revenirea la lanțuri locale de aprovizionare.

Acordul UE–Mercosur, între entuziasmul Americii de Sud și temerile agricultorilor europeni

În timpul discuțiilor care au însoțit protestul de la Varșovia, Krzysztof Ciecióra a subliniat că adoptarea acordului UE–Mercosur era previzibilă și că Polonia nu a valorificat oportunitățile politice anterioare pentru a-i bloca sau întârzia parcursul.

În opinia sa, problema majoră nu este doar conținutul acordului, ci lipsa unei strategii coerente de adaptare pentru producători într-un nou context geopolitic al agriculturii. „Decizia a fost luată. Acum trebuie să ne regăsim în noul sistem”, a afirmat fostul viceministru, subliniind că agricultura poloneză trebuie să găsească rapid soluții de supraviețuire.

Semnarea acordului comercial dintre Uniunea Europeană și țările Mercosur a fost anunțată pentru data de 17 ianuarie 2026, în Paraguay, potrivit ministrului argentinian de externe, citat de La France Agricole.

De cealaltă parte a Atlanticului, acordul este privit cu entuziasm.

Președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, a salutat decizia UE drept „o zi istorică pentru multilateralism”, apreciind acordul ca un semnal în favoarea comerțului internațional într-un context global marcat de protecționism.

Tratatul va crea una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, cu peste 700 de milioane de consumatori, facilitând exporturile europene de vehicule, utilaje și băuturi, dar și accesul produselor agricole sud-americane pe piața UE — un aspect care continuă să alarmeze fermierii europeni și sectoarele agricole sensibile.