În mod tradiţional, sateliţii geostaţionari sunt folosiţi pentru a colecta imagini şi fotografii ale suprafeţei terestre. În ultimele 2-3 decenii, dronele s-au dovedit a fi o alternativă de încredere în colectarea informaţiilor „de la înălţime”.
Dacă se pune problema de a alege între sateliţi sau drone pentru captarea de imagini aeriene, trebuie ştiut că cele două platforme colectează informaţii în moduri diferite şi mai ales la o scără (suprafaţă) total diferită. Tocmai de aceea, prioritatea utilizării sateliţilor sau a dronelor este diferită pentru fiecare abordare.
Există cazuri în care o dronă nu poate să îndeplinească sarcina la fel de bine ca şi un satelit, dar există şi o mulţime de cazuri când este total nepotrivit să utilizaţi drone, mai ales dacă datele din satelit sunt deja disponibile sau mai ieftine.

Sursa Foto 1: www.intelligence-airbusds.com

3 SITUAŢII ÎN CARE SATELIŢII VĂ SUNT MAI UTILI

1. Atunci când se cere o viziune „macro” sau la scară regională a terenului. Agenţiile guvernamentale şi companiile care deţin reţele de sateliţi „scanează” în fiecare zi Terra şi colectează o cantitate uriaşă de date. Sunt companii care pot furniza date istorice (din ultimii 10-15 ani) pentru evoluţia cantităţii de biomasă şi a precipitaţiilor pentru fiecare parcelă…. Dacă este nevoie, spre exemplu de estimarea randamentului pentru o regiune sau pentru identificarea unei anumite culturi la nivelul unei ţări sau continent, imaginile satelitare sunt mai potrivite. Totul depinde de obiectivele utilizatorului final, de scara şi rezoluţia imaginilor de care este nevoie pentru programele de analiză.
2. Atunci când trebuie colectată rapid o cantitate mare de date. Sateliţii, de cele mai multe ori, nu redau detalii „fine” (imagini de înaltă rezoluţie), aşa cum pot oferi dronele. Dar acoperă şi oferă imagini la o rezoluţie acceptabilă pentru suprafeţe uriaşe. Iar astfel de imagini pot fi folosite pentru analize predictive care, corelate cu datele istorice (din arhive), sunt esenţiale pentru analiza tendinţelor, predicţii şi detectarea anomaliilor la o scară largă, regională. Disponibilitatea acestor informaţii permite luarea unor decizii majore bine documentate.
3. Atunci când există restricţii de zbor pentru drone – terenul/ferma sunt în imediata apropiere a unui spaţiu aerian controlat sau aeroport. În aceste cazuri reglementările legale impun aprobări speciale pentru misiuni de zbor cu drone. Dacă nu se poate obţine o derogare şi permisiunea de zbor, atunci va fi nevoie să folosim imaginile satelitare.

ALEGEŢI DRONA ATUNCI CÂND…

1. 1. …aveţi nevoie de o imagine „micro” a terenului şi de pe o suprafaţă relativ mică (câteva sute de hectare). Dronele sunt ideale pentru a obţine vizualizarea „micro” a câmpurilor, la nivel de „frunză”. În agricultură este evident că atunci când trebuie „fotografiate” şi cartografiate câteva sute de hectare, a folosi o dronă este mai rapid şi mai ieftin. O dronă multirotor (cca. 1.000 euro) asociată cu un software potrivit poate survola şi acoperi cu uşurinţă peste 100 ha la un zbor. Dacă avem câteva baterii, se pot acoperi câteva sute de hectare zilnic. Întrebare: acest lucru este rentabil pentru ferma dvs. (pentru fermele mici şi mai ales pentru cele specializate – vie, livezi, culturi speciale?Totuşi, marea problemă care încă persistă pare să fie extragerea datelor şi analizarea acestora după ce imaginile au fost „capturate”. Pentru aceasta există companii specializate care oferă programe sau servicii pentru interpretarea şi analiza datelor (Agremo, DroneDeploy şi altele).
2. …aveţi nevoie imediată de date/imagini. Chiar dacă reţeaua de sateliţi geostaţionari este numeroasă, survolarea unei anumite regiuni se face la intervale regulate de timp (zilnic sau săptămânal). Este astfel posibil ca plafonul de nori şi/sau condiţiile atmosferice să împiedice colectarea de date pentru câteva zile. În astfel de situaţii, de cele mai multe ori, zborul cu dronele poate fi efectuat şi se pot obţine fotografii aeriene într-un timp scurt.

Sursa Foto 2: en.smag.tech

DIFERENŢA MAJORĂ DINTRE DRONE ŞI SATELIŢI

Desigur, rolul pe care îl vor juca dronele în ecosistemele de achiziţie de date aeriene este acum un subiect intens discutat şi este clar că anumite probleme vor necesita întotdeauna soluţii specifice. Iar cercetările tehnologice ajută la crearea de opţiuni şi alternative serioase.
Totuşi… dronele pot avea şi alte utilizări pentru agricultură, nu doar aceea de „captură” de imagini. Spre exemplu, ele pot fi utilizate şi pentru aplicarea/pulverizarea de produse pentru protecţia plantelor, pentru colectarea şi transportul de probe către laborator sau chiar pentru „semănat” în zone greu accesibile.
În curând, agricultura va deveni complet automatizată. Deşi sateliţii joacă un rol semnificativ în viitorul agriculturii de precizie, aceasta nu este singura tehnologie necesară pentru a pune o fermă pe „pilot automat”. UAV/dronele, digitalizarea şi alte tehnologii vor fi necesare în tandem cu sateliţii pentru a „inspecta îndeaproape” nevoile şi problemele culturilor agricole.

SFATUL NOSTRU: FOLOSIŢI AMBELE VARIANTE!

Combinarea informaţiilor obţinute de la flotele de sateliţi cu date capturate cu ajutorul dronelor pot oferi o abordare complexă şi completă, adaptată nevoilor exploataţiilor agricole.
O bună integrare a datelor obţinute cu ajutorul dronelor cu cele provenite de la sateliţi va ajuta operatorii să înţeleagă că abordarea lor trebuie să se concentreze asupra modului în care aceste soluţii se pot completa reciproc.

SATELITUL NU MINTE

Aflat într-un birou din centrul Bucureştiului, jurnalistul Ovidiu Popica utilizează un instrument formidabil ca să păstreze legătura vizuală cu terenurile agricole moştenite în judeţul Vaslui. Jurnalistul ajunge rar să calce pe pământul moştenit de la înaintaşi. Google Earth îi oferă şansa de a privi pământul ”de sus”, ca din zborul unei păsări.
Află de AICI cum reuşeşte Ovidiu Popica să-şi gestioneze proprietăţile agricole de la distanţă. Articol publicat pe www.revista-ferma.ro.

un articol de
GHEORGHE GHIŞE