”La Berry King avem un slogan, tatăl meu spune astfel: dacă copiii mei nu pot să mănânce căpșunele pe care le producem, atunci nu poate să le mănânce nimeni”, ne mărturisește Grigore Gavriș, un tânăr producător de căpșune din județul Timiș, care și-a propus să transforme o afacere de familie într-un brand.

”Aplicăm doar cinci tratamente pe sezon, dar nici unul în perioada culesului, chiar dacă astfel pierdem, deoarece ținem foarte mult la calitate și ne respectăm clienții”, afirmă tânărul fermier Grigore Gavriș.

Cine produce căpșuni după tehnologia noastră, la aceeași calitate, poate să folosească și brandul nostru – Berry King. Avem deja patru producători cu care lucrăm în felul acesta, în județele Satu Mare, Bihor și Arad.  – GRIGORE GAVRIȘ, Tânăr fermier, producător de căpșune

”AM PIERDUT PRIMUL HECTAR CU CĂPȘUNI, DAR AM ÎNVĂȚAT FOARTE MULTE”

Acum patru ani, când Grigore Gavriș a început studiile la Facultatea de Agronomie de la Timișoara, familia sa a decis să se mute din județul Bihor în Banat și să cultive căpșuni la o scară mare. ”Începutul a fost greu și cu multe provocări”, povestește Grigore Gavriș: ”Nu știam nici ce înseamnă pH. Tata este din județul Satu Mare, din zonă de căpșunari, am făcut tot timpul căpșuni acasă, dar mai mult după cunoaștere empirică. La Timișoara am văzut un potențial mare de vânzare. Primul teren pe care am cultivat căpșuni, pe o suprafață de un hectar, era sărăturos. Am pierdut tot hectarul cu căpșuni, toată investiția, dar am învățat foarte multe”.

”AGRICULTURA ESTE ȘTIINȚA LOCULUI, NU SE FACE DUPĂ URECHE”

Apoi am căutat un teren mai bun, am mers cu un consultant, dar tot nu ne-a ajutat foarte mult. Poate nu a știut, pentru că într-adevăr agricultura este știința locului, nu se face după ureche. Am plantat 2 hectare cu căpșuni și tot n-a mers, pentru că era apa otrăvitoare, cu salinitate foarte mare și plantele au fost foarte chinuite. A fost și un an cu foarte multe ploi, înșelător: când ploua, plantele mergeau foarte bine, dar când irigam, le mergea foarte rău. Acum am rezolvat și problema apei: am săpat un puț la 175 de metri adâncime, cu apă foarte bună, și anul acesta, 2024, este primul din cei patru în care într-adevăr putem să spunem că am făcut căpșuni”, spune tânărul fermier.

2024, UN AN DE PREȚURI, NU DE PRODUCȚIE

Acum au căpșuni pe 4 hectare, în câmp, la marginea orașului Timișoara. Au șase soiuri unifere și unul remontant, care se coc pe rând, astfel că anul acesta au reușit să aibă căpșuni proaspete pentru vânzare înainte de finalul lunii aprilie și estimează că vor recolta ultimele căpșune în noiembrie.

Anul acesta, au recoltat în jur de 22 de tone de căpșune la hectar, ceea ce Grigore Gavriș estimează că înseamnă cam 60-70% din potențialul de producție, dar având în vedere prețurile mari de anul acesta, afirmă că nu se poate plânge de rezultate.

”Nici 2024 nu e neapărat un an de producție, ci un an de prețuri. Am recoltat foarte devreme”, spune Grigore Gavriș.

”CALITATEA MĂRFII ȘI CURAJUL SĂ CERI REGLEAZĂ PREȚUL”

Primele căpșune cu care au ieșit pe piață, pe 23 aprilie, le-au vândut cu 35 de lei kilogramul. La începutul lunii iunie, vindeau căpșunele cu 25 de lei kilogramul. Fructele calitatea a doua le-au vândut la piața de gros de lângă Timișoara, cu prețuri între 8 lei și 15 lei/kg.

”Calitatea mărfii reglează prețul, întotdeauna”, afirmă Grigore Gavriș. ”Și curajul să ceri prețul corect pentru tine, ca producător”, adaugă acesta.

Peste 60% din producția de căpșune calitatea întâi o vând la standurile amplasate pe marginea șoselei la trei dintre intrările în orașul Timișoara. Mașinile clienților opresc una după alta, semn că cererea e foarte mare și vânzarea merge bine.

GUNOIUL DE GRAJD COSTĂ 3.000-4.000 EURO/HA

”Pentru nutriția plantelor aplicăm între 70 și 130 de kilograme de gunoi de grajd de vacă și de oaie pe hectar, în funcție de analiza de sol, și tratamente foliare cu Albit, CropMax și cu calciu, produse care se folosesc și în agricultura ecologică. O parte din gunoiul de grajd îl primim, dar și cumpărăm de la ferme din Timiș. Ne costă 3.000-4.000 euro pe hectar”, adaugă Grigore Gavriș.

”SOIURILE NOI SUNT CA MAȘINILE NOI”

”Soiurile de căpșuni le alegem în funcție de gust și de calitatea lor și să nu aibă o formă neregulată. Ne interesează mai puțin ca soiul să fie rezistent la boli și mai mult aspectele care fac fructele să fie foarte ușor de vândut către clienți. În general, soiurile care produc mai puțin sunt și mai gustoase.

Soiurile de căpșuni din generația nouă sunt exact ca mașinile din generația nouă: sunt mari și frumoase, dar nu au gust de căpșuni, deși tehnologia pe care noi o aplicăm este aceeași la toate soiurile, bazată cât se poate de mult pe produse ecologice”, explică Grigore Gavriș.

În fiecare an testează cam 10 soiuri de căpșuni de generație nouă. Soiurile de generație veche, cum sunt Dely și Faith, le replantează o dată la doi ani, iar cele de generație mai nouă, cum sunt Asia și Albion, le plantează anual, la jumătatea lunii iulie.

Stolonii îi importă direct din Italia, Olanda, Polonia și Germania și plantează 38.000 de plante la hectar, la o distanță de 20-25 cm între plante, în funcție de soi.

RECOLTĂ EȘALONATĂ, PÂNĂ TOAMNA TÂRZIU

Cu șase soiuri unifere de căpșuni și cu unul remontant își asigură o producție constantă de fructe până aproape de iarnă.

Dely și Rumba sunt două soiuri unifere de căpșuni timpurii, din care anul acesta au recoltat din 23 aprilie până prin 5-6 mai.

• ”Soiul Deli face cele mai dulci căpșune din lume și dă o producție de circa 600 de grame pe plantă. Rumba e tot un soi timpuriu, cu o producție de 800 de grame, un kilogram de fructe pe plantă.
• Apoi recoltăm soiul binecunoscut Asia, cu o producție mare, tot de 800 de grame, un kilogram de fructe pe plantă, dar gustul fructelor este mediu, așa că am căutat să îl înlocuim, dar nu am găsit încă înlocuitor.
• Și Syria, un soi cu o producție mai mică, cam de 500 de grame de fructe pe plantă, dar cu fructe foarte aromate.
• Dintre soiurile târzii avem Faith, care are o producție cam de 700 de grame de fructe pe plantă și pe care le-am recoltat din 20 mai până în trei iunie.
• Din iunie, începem să recoltăm soiul Malwina, pe care îl recoltăm până prin 15-20 iunie. Acesta are o producție mai mică, cam de 500 de grame de fructe pe plantă, dar este preferatul nostru pentru făcut dulceață.
• După ce terminăm de recoltat soiurile unifere, facem o săptămână pauză și începem să recoltăm soiul remontant Albion. În lunile foarte călduroase de vară, polenizează mai greu, dar acoperim plantele cu plasă de umbrire cu grad de umbrire de 50%. În funcție de vreme, am recoltat căpșune până în 15 noiembrie”, spune Grigore Gavriș.

CUM AU GĂSIT OAMENI PENTRU CULES

În vârf de sezon, au nevoie de 30 de oameni la culesul căpșunilor. Fără taxele pe care le dau la stat pentru zilieri, plătesc fiecărui om care muncește la cules câte 200-250 lei pe zi pentru nouă ore de lucru și le asigură și cazare. ”Anul acesta am avut succes cu un videoclip postat pe TikTok și ne-au sunat oameni din toată țara să ne întrebe dacă vrem să vină la cules de căpșuni. Cei mai mulți au venit din Bihor, unde lumea ne cunoaște, și din Arad. Din păcate, timișorenii au un brand de domni, e foarte greu să găsim local oameni pentru culesul căpșunilor”, spune tânărul fermier.

O AFACERE DE FAMILIE TRANSFORMATĂ ÎN FRANCIZĂ

Grigore Gavriș are planuri mari pentru brandul Berry King: ”Îmi doresc să ofer consultanță unor producători de căpșuni care vând sub brandul Berry King. Cine produce căpșuni după tehnologia noastră, la aceeași calitate, poate să folosească și brandul nostru. Avem deja patru producători cu care lucrăm în felul acesta, în județele Satu Mare, Bihor și Arad”, explică tânărul fermier.

Familia Gavriș are 16 copii, 8 băieți și 8 fete. Grigore, care are 22 de ani, este cel mai mare dintre cei 15 frați care încă locuiesc cu părinții și toți ajută la plantația de căpșuni a familiei.

TESTUL CALITĂȚII

Cum știți dacă fructele sunt tratate în perioada culesului? ”Haideți să vă dau un indiciu! Știți cum vă dați seama dacă s-au aplicat tratamente în perioada culesului? Dacă vi se strepezește gura și simțiți că vă înțeapă limba, ca și cum ați mânca ceva acru, lămâie, de exemplu, atunci înseamnă că fructele au fost stropite”, explică Grigore Gavriș.

CALITATEA SE OBȚINE CU COSTURI MARI

”Ne-am axat exagerat de mult pe calitate, de aceea costurile pe hectar pentru noi sunt foarte mari. Încă nu avem nici un metru pătrat de teren proprietate, plătim arendă, în medie, 700 de euro pe hectar, toate mașinile cu care lucrăm la pregătirea terenului, la înfoliere sunt închiriate. Ajungem cam la 25.000 de euro pe hectar, fără cules. Dacă punem la socoteală și culesul, ne ducem înspre 32-35.000 de euro pe hectar”, susține Grigore Gavriș.