Ce spuneau unii fermieri la începutul anului, după decizia ministerului? Iată câteva luări de poziţie:

• Ştefan Muscă a declarat la vremea respectivă: ”o să vedeţi câţi bani se vor pierde pentru că nimeni nu o să mai cultive floarea soarelui. Şi atunci, îi întreb eu pe apicultori, de unde o să mai colecteze albina dacă la rapiţă şi la floarea-soarelui nu s-a dat derogare? Din cauza lor nu s-a mai dat derogare, pentru că ei au făcut demersuri şi presiuni către comunitatea europeană”.

• Gheorghe Albu a declarat la rândul său: ”nu s-a mai dat derogare pentru a fi tratată sămânţa de floarea soarelui cu neonicotinoide. Având în vedere clima, condiţiile de climă şi rezerva de dăunători în sol, ne face pe noi, producătorii agricoli, să mai renunţăm în a mai cultiva în primăvară floarea soarelui”.

• Asociaţia pentru Cultura Florii-Soarelui (ACFS) a trimis atunci un comunicat ministrului Adrian Oros, fiind arătat că: ”lipsa tratamentului seminţelor de floarea-soarelui premergător semănatului nu poate fi admisă, deoarece, într-o dinamică de 50-60 ani, dăunătorul Tanymecus dilaticollis Gyll. a produs ravagii care au determinat dispariţia suprafeţelor de floarea-soarelui şi, implicit, pierderi însemnate. În consecinţă, vă rugăm a aproba tratamentul seminţelor de floarea soarelui cu Imidacloprid pentru arealele geografice la care PED este 3-4 ind./mp, şi Tiametoxam (8-10 ind./mp). În caz contrar, ne vom asuma riscul unor pierderi uriaşe”. Ministrul Oros a fost de neclintit: ”Noi nu mai putem prelungi această derogare, deja suntem atenţionaţi de Comisia Europeană. Atenţionarea a venit în noiembrie”.

Cifrele bat vorbele

Ce indică statisticile de anul acesta? Departe de a trimite către un dezastru, datele statistice publicate de Comisia Europeană scot în evidenţă un succes evident: au fost cultivate 1.254.000 ha, cu 71.000 ha mai mult decât anul trecut. Producţia a fost de 3.007.000 tone, mai mare cu 8.000 t decât anul trecut. Sigur, nu sunt diferenţe majore, creşterile nu sunt semnificative, dar este limpede că neutilizarea neonicotinoidelor nu a condus la o catastrofă a culturii de floarea soarelui.

Producţii bune şi pe timp de secetă

De menţionat că seceta extremă din 2020 a afectat culturile de floarea soarelui în sud-estul României şi că în anii imediat anteriori (2019 şi 2018) producţiile au fost mai mari (3.063.000 t în 2018 şi 3.568.000 t în 2019), dar mergând mai în urmă, descoperim că producţia şi suprafaţa totală au fost mai mici, deşi atunci utilizarea seminţelor cu neonicotinoide era permisă.

Demn de remarcat este şi faptul că, în ciuda secetei din 2020, a fost obţinută o producţie totală mai bună decât în mulţi ani când nu a fost secetă.

În Franţa, aceeaşi situaţie

Producţii bune a obţinut anul acesta şi Franţa, ţară care nu a acordat derogare pentru folosirea seminţele de floarea soarelui tratate cu neonicotinoide: 1.898.000 t (producţie-record pentru agricultura franceză), faţă de 1.607.000 t în 2020 şi 1.298.000 t în 2019.

România rămâne cel mai mare producător de floarea-soarelui din Uniunea Europeană.

un articol de

STELIAN RĂDESCU