O bună rotaţie are la bază corelaţii optime între cerinţele plantelor şi condiţiile concrete din fermă.

10 motive pentru o rotaţie ca la carte

1. Culturile dezvoltă sistemul radicular în sol la diferite adâncimi din care extrag apa şi substanţele nutritive. Cerealele păioase au sistemul radicular superficial. La fel fasolea, mazărea, inul, cartoful. Rădăcini mai adânci au porumbul, floarea-soarelui şi sfecla de zahăr. Unele leguminoase, ca lucerna, au rădăcini până la 10 m adâncime.
• Au consum specific de apă diferit: sorgul – 322, porumbul – 368, grâul – 518, lucerna – 881, inul – 905, etc.
• Consumul de elemente nutritive diferă astfel: cerealele consumă mai mult azot şi fosfor, leguminoasele mai mult fosfor şi calciu, iar floarea-soarelui şi sfecla de zahăr mai mult potasiu.
Revenid pe acelaşi loc, găsesc stratul de sol respectiv epuizat.

2. Fiecare cultură lasă cantităţi diferite de materie organică în sol: cerealele păioase – 2-3 t/ha, porumbul – 4-6 t/ha, soia – 1,5-2 t/ha. Cantitatea de azot lăsată de leguminoase este: mazărea – 53 kg/ha, soia – 118 kg/ha, lucerna – 280 kg/ha etc.

3. Fiecare cultură are boli, dăunători şi buruieni specifice. Unele, ca grâul şi porumbul, au peste 10 boli comune, iar insecta Tanymecus atacă porumbul, floarea-soarelui şi sfecla de zahăr.

4. Lucrările solului sunt diferite:
– cerealele păioase cer arătură la 18-20 cm adâncime sau discuit;
– cartoful şi sfecla de zahăr cer arătura la 28-30 cm.

5. Au cerinţe diferite faţă de fertilizare, iar prin ponderea culturilor leguminoase anuale şi perene, scade necesarul de îngrăşăminte.

6. Gradul diferit de îmburuienare solicită erbicidare corespunzătoare, însă trebuie urmărită reducerea produselor chimice printr-o rotaţie corectă, şi prin aceasta să se evite poluarea mediului.

7. Intervalul minim de revenire pe acelaşi loc este:
– mazărea, sfecla de zahăr, lucerna – după 4-5 ani;
– floarea-soarelui, inul – după 5-6 ani.

8. Au efect diferit asupra însuşirilor solului:
– prăşitoarele distrug structura solului;
– gramineele şi leguminoasele perene o refac.

9. Unele culturi se autosuportă: porumbul, secara, meiul, soia, fasolea;
Altele sunt autointolerante: floarea-soarelui, inul, sfecla de zahăr, mazărea, grâul, rapiţa.

10. Culturile agricole au cerinţe diferite faţă de reacţia solului (pH): grâul, pormbul – pH 5,5-7,5; floarea-soarelui 6-7,5; sfecla de zahăr – 7,5-8.

Rezultate practice
Producţii

• grâul în monocultură – 100%, rotaţie de 2 ani – 148%, rotaţie de 3 ani – 162%;
• porumbul în monocultură – 100%, rotaţie de 2 ani – 148%, rotaţie de 3 ani – 159%;
• grâul după porumb – 100%, după soia – 145%, după lucernă – 219%.
• Grad de îmburuienare
• grâul în monocultură – 525 buruieni/mp, rotaţie de 2 ani – 183 buruieni/mp, rotaţie de 3 ani – 67 buruieni/mp.
• porumbul în monocultură – 163 buruieni/mp, rotaţie de 2 ani – 88 buruieni/mp, rotaţie de 3 ani – 45 buruieni/mp.

Concluzie: Aşadar, producţii agricole superioare şi rezultate economice favorabile se pot obţine când în fermă există o paletă diversificată de culturi, bine amplasate în rotaţie, din care să nu lipsească gramineele şi leguminoasele perene.

un articol de
VASILE POPESCU