Ecologizarea agriculturii este esenţială pentru PAC - Revista Ferma
7 minute de citit

Ecologizarea agriculturii este esenţială pentru PAC

dacian ciolos m Ecologizarea agriculturii este esenţială pentru PAC

Desfăşurată sub patronajul Directoratului General pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală al Comisiei Europene (DG Agri), întâlnirea a oferit o serie de răspunsuri legate de provocările pe care le lansează pachetul legislativ privind reforma PAC după 2013.

Conferinţa a debutat cu o discuţie pe tema competitivităţii şi productivităţii agricole, în contextul aplicării practicilor durabile (greening). După cum se ştie, conform propunerilor formulate de comisarul Dacian Cioloş, viitoarea Politică Agricolă Comună va pune mare preţ pe respectarea politicilor de mediu.


Fonduri consistente pentru agricultura durabilă

Practic, 30% din fondurile PAC destinate plăţilor directe vor fi distribuite ca subvenţii pentru respectarea anumitor practici agricole care permit utilizarea optimă a resurselor naturale. Sunt vizate trei măsuri: menţinerea păşunilor permanente; diversificarea culturilor (un fermier trebuie să cultive cel puţin trei culturi pe terenul arabil pe care îl deţine, dar niciuna dintre ele nu trebuie să ocupe mai mult de 70% din suprafaţă), menţinerea unor rezervoare ecologice de cel puţin 7% din terenul agricol (excluzând pajiştile permanente). „Sunt măsuri simple, care pot fi aplicate în orice condiţii teritoriale şi de către toţi fermierii.

Din punct de vedere economic, este logic pentru un agricultor să urmărească minimizarea costurilor de producţie. Se ştie că, din 2004, preţurile mondiale la produsele agricole au crescut cu 60%, în timp ce fertilizanţii s-au scumpit cu 180%, iar preţurile la energie au înregistrat o creştere de 240%”, avea să remarce Tassos Haniottis, reprezentant DG Agri.

El a vorbit şi despre cele două mari probleme cu care se confruntă în prezent agricultura: „costul imput-urilor a crescut mai mult decât preţul de producţie, ceea ce a condus la o deteriorare a schimburilor comerciale, respectiv încetinirea productivităţii”.


Creşterea productivităţii nu e întotdeauna în favoarea fermierilor

Printre cei invitaţi să-şi expună punctul de vedere s-a numărat şi Pekka Pesonen, secretar general al Copa-Cogeca, organizaţia europeană a fermierilor şi structurilor cooperatiste de asociere în agricultură. Acesta se întreba cum pot politicile europene să stimuleze fermierii pentru a adopta metode ecologice, din moment ce aplicarea unor astfel de măsuri ar presupune costuri suplimentare ce nu pot fi întotdeauna acoperite din subvenţii?

Pesonen consideră că „implementarea sistemului de rotaţie a culturilor va duce, în prima fază, la o reducere cu 40% a productivităţii în fermele tradiţionale, pierdere pe care e posibil să o recupereze într-o formă sau alta”.

Pe de altă parte, Pekka Pesonen recunoaşte că trebuie să folosim mult mai eficient resursele naturale: „în ultimii 50-100 de ani, am reuşit doar să punem la punct acest lanţ alimentar bazat pe creşterea productivităţii. Dar aceste performanţe nu se regăsesc şi în buzunarul fermierilor. În tot acest timp, mâncarea a devenit mai ieftină”, constată acesta.

La rândul său, David Baldock crede că e nevoie de mai multă flexibilitate din partea Comisiei, în sensul „adoptării unei soluţii corecte pentru toţi fermierii”. În schimb, este de acord cu regula celor 7 procente din suprafaţa agricolă destinată protejării rezervoarelor ecologice. „În cea mai mare parte a Europei există ferme unde 2 până la 5 procente din suprafaţa arabilă pot fi deja scoase în afara producţiei, deoarece nu mai există profitabilitate”, susţine directorul Institutul European de Politică a Mediului.


Propuneri de reformă PAC, în dezbatere

Plafonarea subvenţiilor pentru fermele foarte mari şi acordarea unei mai mari importanţe micilor producători a stârnit nemulţumirea unor ţări cu agricultură dezvoltată, care se văd, astfel, defavorizate. „Dacă dăm timpul înainte cu 10-15 ani, când foarte probabil se va pune din nou problema eliminării sprijinului direct pentru fermieri, ce bani credeţi că vor mai rămâne? Vă spun eu, aceşti 30%, pe care unii doresc să îi reduc, vor fi cu siguranţă în buzunarul fermierului. De aceea spun că acest sprijin este pe termen mediu şi lung”, a declarat comisarul Dacian Cioloş.

Problema organizării producătorilor agricoli şi a puterii lor de negociere pe lanţul alimentar a fost, de asemenea, adusă în discuţie în cadrul primei conferinţe anuale pentru jurnaliştii europeni din domeniul agriculturii. În acest context, s-a lansat şi o întrebare cheie: cum pot deveni fermierii europeni competitivi pe toate pieţele, de la nivel local la cel global? „În momentul de faţă, fermierii nu sunt uniţi, ei reprezentând practic cea mai slabă verigă din lanţul alimentar.

Pentru a îmbunătăţi poziţia de pe care negociază fermierii în cadrul filierei agroalimentare, Comisia a propus o serie de măsuri menite să consolideze organizaţiile de producători şi pe cele interprofesionale. Ca model de dezvoltare l-am ales pe cel deja existent în sectorul fructelor şi legumelor”, a subliniat Joao Pacheco, director adjunct al DG Agri. A fost dat exemplul Sloveniei, unde există de ceva vreme în aplicare un codex alimentar ce presupune stabilirea preţurilor corecte între fermieri şi marile companii de retail.

„În ultimii ani, însă, pe fondul globalizării, mulţi consumatori nu-şi mai găsesc produsele pe care şi le doresc şi se aşteaptă la o producţie locală de mai bună calitate. Noi avem posibilitatea să fim mai aproape de consumatori”, a constatat, la rândul ei, Geneviève Savigny, membru al Comitetului Coordonării Europene Via Campesina.

Căutând un răspuns la această problemă, Dacian Cioloş a insistat că este important „să se realizeze un echilibru între volumul de producţie şi cererea de pe piaţă, fără ca aceasta să afecteze calitatea produselor”. Pentru că, în opinia sa, cel mai important specific al unei producţii regionale, de tipul celor cu indicaţie geografică, este calitatea.

Politica Agricolă Comună a fost modificată ultima dată în anul 2003. După valul de aderări din 2004 şi 2007, a devenit evident faptul că, în ciuda acordurilor temporare cu noile state membre în domeniul agricol, această politică va trebui adaptată noilor provocări. Planul Comisiei Europene, prezentat de Dacian Cioloş, prevede modernizarea agriculturii, astfel încât aceasta să garanteze securitatea alimentară, protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă a zonelor rurale. Cheltuielile din agricultură reprezintă în momentul de faţă 41% din bugetele anuale europene.


INVESTITORII DIN AFARA UE AU DREPTURI EGALE CU FERMIERII DIN UNIUNE

Şeful agriculturii europene a ţinut să lămurească şi situaţia cetăţenilor sau a companiilor străine din afara Uniunii Europene care îşi desfăşoară activitatea în interiorul statelor membre, beneficiind de subvenţii. Potrivit acestuia, Comisia Europeană nu are motive să intervină dacă politica naţională de management a terenurilor permite astfel de tranzacţii, iar sprijinul financiar se acordă tuturor fermierilor care se supun legislaţiei europene.

„Un fermier care lucrează în România este un fermier european şi prin urmare el beneficiază de acelaşi standard şi trebuie să se supună regulilor aplicate la nivelul întregii Uniuni. Înstrăinarea terenurilor ţine de politica fiecărui stat membru. Nu putem face o discriminare în funcţie de naţionalitate. Dacă un român merge să lucreze pământul în Olanda, Franţa sau Bulgaria, el va fi tratat de aceeaşi manieră ca şi un agricultor local”, consideră Dacian Cioloş.

Conform datelor avansate de ministrul Valeriu Tabără, suprafaţa agricolă deţinută de străini în România a crescut cu peste 10% în acest an, la 709.000 ha.

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →