Seceta pedologică continuă să afecteze grav culturile agricole din România, iar fermierii trebuie să fie extrem de atenți la termenele impuse prin legislație dacă vor să beneficieze de despăgubiri în 2025. Un calendar clar și proceduri stricte sunt stabilite prin Ordinul nr. 97/63/2020 pentru a gestiona eficient efectele acestor fenomene extreme.
Fermierii în fața secetei: termene cruciale pentru despăgubiri în 2025!
Agricultorii trebuie să respecte calendarul impus prin Ordinul 97/63/2020 pentru a beneficia de sprijin în caz de calamități.
În contextul intensificării fenomenelor meteorologice extreme, agricultorii români se confruntă tot mai des cu efectele devastatoare ale secetei pedologice. Pentru a veni în sprijinul acestora, autoritățile au stabilit o procedură clară de constatare și raportare a pagubelor provocate de secetă, în baza unui regulament specific, aprobat în 2020.
Termene esențiale pentru culturile afectate de secetă
Conform Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, aprobat prin ORDINUL nr. 97/63/2020:
- 1 august – termen limită pentru depunerea înștiințărilor;
- 15 august – termen pentru întocmirea proceselor-verbale de constatare;
- 15 septembrie – termen pentru întocmirea rapoartelor de sinteză;
Pentru culturile agricole de primăvară: (porumb, floarea-soarelui etc), termenele sunt:
- 15 octombrie – termen limită pentru depunerea înștiințărilor
- 30 noiembrie – termen pentru întocmirea proceselor-verbale
- 15 decembrie – termen pentru întocmirea rapoartelor de sinteză
Înștiințările se depun la Unitatea Administrativ-Teritorială pe raza căreia se află terenul agricol.
Procesele-verbale de constatare a pagubelor sunt întocmite de către Comisiile de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole – Comitetul local pentru situații de urgență.
Unde se depun documentele și cine le analizează?
Înștiințările privind pagubele provocate de secetă trebuie transmise doar la Primăria (UAT) care administrează zona în care se află terenul afectat.
Ulterior, comisia locală, formată din reprezentanți ai autorităților locale, specialiști în agricultură și membri ai Comitetului Local pentru Situații de Urgență, se deplasează pe teren pentru a evalua gradul de afectare. Pe baza acestor constatări se întocmește un proces-verbal oficial.
Cum se finalizează dosarul de despăgubire
După depunerea înștiințării, evaluarea pagubelor și redactarea procesului-verbal, autoritățile locale au obligația să transmită mai departe datele sub formă de raport de sinteză, către instituțiile județene abilitate, până la data de 15 decembrie.
Aceste documente stau la baza deciziilor de acordare a despăgubirilor sau sprijinului financiar de stat, inclusiv sub formă de ajutoare de minimis sau fonduri europene în unele cazuri.
De ce este importantă respectarea termenelor?
Respectarea strictă a calendarului stabilit prin Ordinul 97/63/2020 este condiția principală pentru a beneficia de sprijin. Nerespectarea termenelor sau necompletarea corectă a documentelor poate conduce la excluderea fermierului din orice formă de despăgubire.
Recomandări pentru agricultori
- Depuneți înștiințarea până la 15 octombrie chiar dacă estimările pagubelor nu sunt complete.
- Colaborați cu autoritățile locale pentru accesul pe teren și constatarea daunelor.
- Solicitați copii ale documentelor oficiale (proces-verbal, raport de sinteză).
- Informați-vă constant de la APIA, DAJ și primării cu privire la actualizările legislative sau eventualele extensii de termen.
România pierde teren agricol în ritm alarmant!
Italia nu e singura afectată de deșertificare: sudul României, în special județul Dolj, trece printr-o criză agricolă majoră, cu consecințe pe termen lung.
Conform ministrului Mediului, Diana Buzoianu, „peste 100.000 de hectare s-au transformat în deșert sau urmează să se deșertifice”, în special în sudul țării – zona cunoscută drept „Sahara Olteniei”. Potrivit unui raport de specialitate, sudul țării înregistrează o suprafață aridă de aproximativ 80.000 ha, însă estimările oficiale ating pragul de 100.000 ha.
O treime din teritoriul României și 40% din suprafața agricolă se află în zone care prezintă risc de deșertificare!
„România se confruntă cu o problemă gravă de mediu în sudul ţării: peste 100.000 de hectare s-au transformat în deşert sau urmează să se deşertifice. Una dintre soluţiile evidente: împăduririle”, afirmă ministrul Mediului, Diana Buzoianu.
