„E primul am când ne mutăm pe cultură mare!”, ne-a declarat inginerul horticol Nelu Rusu, care deţine o fermă în suprafaţă de 70 de hectare, specializată pe culturile legumicole de câmp. Însă din cauza lipsei forţei de muncă a trebuit să renunţe treptat la producerea legumelor pentru industrie.
LEGUMICULTURĂ… DE AVARIE!
„Anul acesta nu voi mai pune decât un hectar, maxim două de tomate, ardei, vânătă doar pentru consumul propriu al fermei şi vreo 5 hectare de pepeni.
De asemenea, vom face răsaduri pentru clienţii noştri care deja ne-au trimis comenzile: tomate Heinz pentru industrie – vreo 800 mii de fire care să acopere o suprafaţă de circa 20 de hectare şi alte câteva zecii de mii de ardeioase (ardei kapia, ardei gras, ardei gogoşar) şi vânătă. Am stabilit regula: beneficiarul vine cu sămânţa achiziţionată şi răsadul îl costă între 16 şi 20 de bani firul, în funcţie de paletele, de turba şi perlitul folosite”, a precizat fermierul.
Acesta va semăna la sfârşitul acestei luni, astfel ca răsadul să aibă 40-45 de zile şi să scape de brumele târzii de primăvară care cad cu regularitate pe la sfârşitul lunii aprilie şi începutul lui mai.
GRÂUL DE PRIMĂVARĂ, O SOLUȚIE EXTREMĂ!
Nelu Rusu nu a înfiinţat culturi de toamnă pentru că nu a vrut să rişte banii. În zona Tecuciului, acolo unde are exploataţia agricolă, a fost mare uscăciune şi nu s-a putut pregăti terenul, aşa cum îi place lui. În ultimii ani a ieşit prost din punct de vedere financiar şi nu mai vrea să se mai împovăreze cu datorii.
„Voi semăna grâu de primăvară şi orzoaică pe vreo 30 de hectare, iar pe restul de teren porumb. Nu mai pun floarea soarelui fiindcă e o cultură cu probleme; sărăceşte solul de elementele chimice fertilizante, care s-au scumpit enorm), plus că preţul de valorificare este mic! Chiar dacă rezistă ceva mai bine la secetă, floarea nu se compară cu porumbul, care are o tehnologie de cultivare mult mai accesibilă”, a susţinut fermierul tecucean.
„Încercăm cu grâu de primăvară că s-a schimbat climatul şi avem nişte veri şi începuturi de toamnă foarte secetoase. Ca urmare, nu mai sunt condiţii optime pentru înfiinţarea culturilor de toamnă, iar riscurile sunt din ce în ce mai mari.
Avantajele sunt că grâul se poate semăna în perioada decembrie-martie, deci largheţea de a înfiinţata cultura este mult mai acceptabilă), iar pe zona noastră în perioada de iarnă se acumulează umiditate în sol. De asta vrem să facem anul acesta o testare şi dacă merge, o să rămânem pe noua structură de producţie”, a precizat cultivatorul.
Deocamdată, acesta a ales soiul Granny, caracterizat de o bună calitate (panificaţie) a producţiei şi un nivel peste medie al toleranţei faţă de principalele boli.
DE CE PARIAZĂ PE PORUMB?
Inginerul Nelu Rusu mai are un motiv pentru a paria pe porumb: vrea să experimenteze un sistem local de irigare cu picurare.
„Am pregătit o suprafaţă de vreo 20 de hectare pe care o să fac porumb la picurare. Sursa de apă (fântânile) există, pompele, la fel, le aveam de când am preluat ferma de legume de câmp, doar coloanele de irigare le-am comandat la distribuitor. După calculele mele, investiţia nu va depăşi 7.000 de lei”, a explicat cultivatorul.
Acesta s-a gândit să aleagă un hibrid de porumb sticlos special ameliorat pentru morărit, un semitimpuriu cu densitate mare, productiv, având şi un preţ de livrare mai bun cu 10-20 de bani kilogramul decât hibrizii din cultura convenţională.
ÎNGRĂȘĂMINTE ORGANICE PENTRU CULTURA DE PORUMB
Pe terenurile fermei sale de lângă Tecuci, inginerul Nelu Rusu administrează an de an îngrăşăminte organice. Cară circa 300-400 de tone de gunoi de grajd de la crescătorii de animale din zonă într-o platformă amenajată în câmp.
În toamnă a împrăştiat 20 tone/ha pe o solă de 24 de hectare pregătită pentru cultura de porumb.
Evaluarea în câmp este extrem de importantă pentru stabilirea schemelor de tratament fitosanitar, dar şi a momentului optim de aplicare.
Vezi care sunt factorii răspunzători de apariţia bolilor foliare în culturile de cereale păioase!
un articol de
MARIAN MUŞAT
