De ce este păşunea cel mai bun rezervor de carbon? - Revista Ferma
3 minute de citit

De ce este păşunea cel mai bun rezervor de carbon?

Fermierii Thompson și Hugh Harbison (tatăl și fiul) găzduiesc în ferma lor de vaci pentru lapte cu 180 de exemplare – matcă, un proiect european de inovare numit ARCZero și cofinanțat de Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și Departamentul pentru Agricultură, Mediu și Afaceri Rurale din Irlanda de Nord.

 

Carbon stocat pentru 50 ani

 

Proiectul include alte 6 ferme din Irlanda de Nord, pe lângă cea deținută de familia Harbison, situată în Aghadowey, în estul Comitatului Derry, după cum precizează publicația agriland.ie.
Cercetarea este efectuată de Institutul de Cercetări Agro-alimentare și Bioștiințe din Hillsborough și de Queen’s University din Belfast, scopul fiind obținerea unor date relevante despre capacitatea unor tipuri diferite de sol de stocare a carbonului.

Omul de știință al QUB, Dr. Paul Williams, a explicat că raportul carbon organic – argilă poate fi folosit ca un indicator valoros al sănătății solului, iar acest principiu poate fi adaptat pentru a identifica solurile care au potențialul de a stoca niveluri mai mari de carbon. Mai mult, siturile de acest tip pot fi identificate în locuri specifice din fiecare fermă.

Acesta a fost un punct de plecare pentru președintele ARCZero, prof. John Gilliland, care a spus: „această lucrare, cea mai recentă, confirmă faptul că solurile pășunilor au potențialul de a stoca carbon suplimentar în mod continuu. Rezultatele lucrărilor de testare, pe termen lung, a nămolului de la institutul AFBI Hillsborough au oferit dovezi suplimentare ale capacității solurilor de pajiști de a stoca activ carbonul timp de până la 50 de ani”.

 biocarbon 01_b

 

Biologia vs. chimia solului

 

Gilliland susține că valoarea pH-ului este un factor cheie în determinarea capacității solului de a sechestra carbon. „În ceea ce privește solurile minerale, capacitatea lor de a stoca activ carbonul scade semnificativ dacă valorile pH-ului scad mult sub valoarea de 6,0”, a explicat el. Acest lucru se datorează faptului că microbiomului solului îi este foarte greu să rămână sănătos și activ în condiții foarte acide.
”Până de curând, principiile chimiei solului dominau atunci când vine vorba de determinarea sănătății și calității unui sol. Acum știm că nu mai este cazul să rămânem la această convingere. Hrănirea microbiomului este adevăratul motor al sănătății și productivității solului. Trecem rapid de la o perspectivă axată pe chimia solului la una în care biologia solului va căpăta întâietate”, a conchis profesorul irlandez.

Potenţialul pajiştilor ca rezervor de carbon este enorm în Europa. Statele UE însumează o suprafaţă de pajişti permanente de aproximativ 57 milioane ha şi 10 milioane ha pajişti temporare. 

Deși foarte mulți dintre fermieri au uitat să mai privească pământul ca pe un organism viu, totuși acesta este adevărul. Din ce în ce mai des, însă, agricultorii, din neștiință sau din inconștiență, îl omoară.
Solul nu înseamnă doar pământ, cum cred mulți. El este un ecosistem, în sine. Solul este învelişul viu al pământului, care se întinde pe stratul de rocă de dedesubt şi care face posibilă viaţa pe pământ. 
Click AICI şi vezi cum distrugem solul prin inconştienţă şi neştiinţă!

un articol de
STELIAN RĂDESCU

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →