DACIAN SABĂU: „Dronele nu înlocuiesc totul, dar schimbă modul de lucru în fermă” - Revista Ferma
6 minute de citit

DACIAN SABĂU: „Dronele nu înlocuiesc totul, dar schimbă modul de lucru în fermă”

Utilizarea dronelor în agricultură a devenit o alternativă interesantă pentru fermierii care urmăresc să eficientizeze aplicarea tratamentelor fitosanitare şi să reducă pierderile provocate de trecerile utilajelor prin cultură.

drona în lanul de rapiţă în ferma lui Dacian Sabău
Dronă în lanul de rapiţă

Pentru Dacian Sabău, decizia de a investi într-o astfel de tehnologie a venit după ce a avut ocazia să-i testeze potenţialul în condiţii reale de lucru. Primele experimente au fost realizate acum patru ani, în cultura de rapiţă, iar rezultatele l-au convins să achiziţioneze o dronă chiar în toamna aceluiaşi an.

Mai multă flexibilitate în aplicarea tratamentelor

A ales modelul DJI Agras T30, care, la momentul respectiv, reprezenta echipamentul cu cea mai mare capacitate din gama producătorului. Fermierul consideră că o astfel de investiţie este justificată mai ales în exploataţiile agricole cu suprafeţe mari, unde flexibilitatea intervenţiilor şi reducerea timpului necesar efectuării tratamentelor pot aduce avantaje importante.

La cultura de rapiţă, susţine el, drona s-a dovedit extrem de eficientă pentru aplicarea tratamentelor, oferind posibilitatea intervenţiilor rapide şi fără apariţia urmelor tehnologice.

Un alt avantaj important este flexibilitatea programului de lucru. „Drona poate fi utilizată inclusiv pe timpul nopţii, atunci când condiţiile de aplicare permit acest lucru. În plus, eliminarea trecerilor cu tractorul şi maşina de erbicidat prin cultură înseamnă evitarea pierderilor de plante şi a tasării solului pe urmele tehnologice”, explică fermierul din judeţul Timiş.

Drona nu înlocuieşte complet maşina de erbicidat

Deşi experienţa de până acum este una pozitivă, Dacian Sabău nu a renunţat la echipamentele convenţionale de aplicare a tratamentelor. Motivul este legat în primul rând de particularităţile produselor fitosanitare şi de necesarul de apă pentru aplicare.

„Există produse care necesită un volum mai mare de apă pentru a putea fi distribuite corespunzător pe suprafaţa plantelor. În astfel de situaţii, drona nu poate înlocui întotdeauna maşina de erbicidat”, a precizat acesta. În opinia sa, utilizarea dronelor va creşte în următorii ani, pe măsură ce tehnologia se dezvoltă şi soluţiile de protecţie a plantelor se adaptează noilor modalităţi de aplicare.

Un argument important în favoarea acestei tehnologii este şi simplificarea logisticii. Alimentarea maşinilor convenţionale cu apă presupune transporturi şi operaţiuni suplimentare, care pot deveni dificile în exploataţiile cu suprafeţe mai mari.

Apa, o resursă tot mai greu de asigurat în fermă

Pentru Dacian, disponibilitatea apei reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale activităţii agricole. Problema nu se limitează la deficitul de precipitaţii şi la rezervele insuficiente de umiditate din sol, ci priveşte şi accesul la surse de apă adecvate pentru lucrările din fermă.

Fermierul constată faptul că unele surse utilizate anterior nu mai oferă siguranţa necesară. „Debitul râului Timiş a scăzut considerabil, iar canalul alimentat din această sursă nu mai poate asigura cantităţile de apă disponibile în trecut. În plus, există şi restricţii privind utilizarea apei din anumite canale”, a observat el.

Dacian Sabău
Dacian Sabău

Nici apa provenită din foraje nu reprezintă o soluţie optimă. „Calitatea acesteia diferă în funcţie de adâncimea stratului acvifer. Apa din primul nivel al pânzei freatice are un conţinut ridicat de calcar, în timp ce apa din stratul inferior conţine cantităţi mari de fier”, afirmă fermierul.

În acest context, spune el, utilizarea dronelor poate contribui la reducerea unor dificultăţi logistice asociate aplicării tratamentelor, însă nu reprezintă o soluţie universală. Alegerea tehnologiei trebuie făcută în funcţie de produsul utilizat, de volumul de apă necesar şi de condiţiile concrete din teren.

Agricultura ecologică şi interesul pentru produsele biologice

Deşi a renunţat în mare parte la sistemul de agricultură ecologică, Dacian Sabău păstrează aproximativ 160 de hectare aflate în conversie ecologică, din totalul de peste 700 de hectare pe care le lucrează în prezent. Suprafaţa este utilizată şi pentru continuarea unor experimente şi observaţii, în special în ceea ce priveşte combaterea ambroziei şi rolul plantelor introduse în asolament.

Experienţa acumulată în agricultura ecologică i-a consolidat şi interesul pentru produsele biologice, inclusiv pentru cele pe bază de microorganisme benefice. Acesta spune că utilizează astfel de soluţii de aproximativ 15 ani.

„Microorganismele pot avea un rol important în susţinerea dezvoltării plantelor, însă eficienţa lor depinde de condiţiile de mediu. Apa este esenţială pentru supravieţuirea şi activitatea acestora, iar în perioadele secetoase rezultatele pot fi limitate”, recunoaşte Dacian.

De aceea, el atrage atenţia că produsele biologice trebuie aplicate ţinând cont de cerinţele lor specifice. În caz contrar, lipsa efectelor aşteptate poate fi pusă în mod greşit pe seama calităţii produsului, când, de fapt, condiţiile de aplicare sunt cele care împiedică funcţionarea acestuia.

Stresul hidric şi termic schimbă reacţia plantelor la tratamente

Un alt aspect observat de Dacian Sabău în ultimii ani este sensibilitatea mai mare a culturilor la anumite tratamente fitosanitare în perioadele caracterizate de temperaturi ridicate şi deficit de apă. Fermierul consideră că, în anumite situaţii, plantele afectate de secetă pot suferi şi din cauza fitotoxicităţii unor produse, chiar dacă tratamentele sunt efectuate conform recomandărilor tehnologice.

În condiţii normale, produsele de protecţie a plantelor sunt aplicate pentru combaterea bolilor şi a altor agenţi patogeni. Însă, atunci când culturile se află deja sub stres hidric şi termic, reacţia acestora poate fi diferită.

Din experienţa sa, unele produse biologice sau certificate pentru utilizarea în agricultura ecologică au avut un efect mai blând asupra plantelor comparativ cu anumite produse de sinteză. „Acestea din urmă pot avea o acţiune rapidă şi o eficacitate foarte bună, dar, în condiţii dificile, pot accentua stresul resimţit de cultură”, afirmă el.

Tehnologia trebuie adaptată condiţiilor din câmp

Dacian Sabău subliniază că observaţiile sale ţin de experienţa proprie şi nu reprezintă o regulă generală pentru toate produsele sau culturile. Consideră însă că reacţia plantelor la tratamente trebuie evaluată şi în funcţie de condiţiile climatice din momentul aplicării, nu doar prin raportare la recomandările standard.

Citeşte şi:
Fermierii maghiari vin să cumpere inputuri din România. Cum s-au inversat rolurile la graniţa de vest

Într-un context agricol în care deficitul de apă devine tot mai frecvent, experienţa sa arată că adaptarea tehnologiei presupune mai mult decât introducerea unor echipamente noi. Dronele pot eficientiza anumite intervenţii, iar produsele biologice pot oferi alternative interesante pentru protecţia culturilor, însă rezultatele depind în continuare de disponibilitatea apei şi de înţelegerea modului în care plantele reacţionează la condiţiile de stres.

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →
×