
Rapița a răsărit după aproape 2 luni de la semănat în ferma lui Samson Popescu.
Inginer agronom și fermier din Cărpiniș, Samson Popescu scu, a înființat 100 de hectare cu culturi de toamnă, însă răsărirea neuniformă a rapiței îi dă emoții. Pentru primăvară pregătește 60-70 hectare de porumb, deși mulți agricultori din zonă au redus suprafețele cultivate cu această plantă.
„Speranța moare ultima. Dar există și riscul ăsta, să murim noi înaintea speranței!”, spune, cu umor amar, fermierul din județul Timiș, privind situația culturilor înființate în această toamnă.
După mai bine de 50 de ani de agricultură, inginerul agronom știe că experiența nu-l poate feri de surprizele vremii. Iar seceta din toamnă i-a pus răbdarea la încercare.
RAPIȚA A RĂSĂRIT DUPĂ APROAPE 2 LUNI DE LA SEMĂNAT
Fermierul a semănat 20 de hectare de rapiță la jumătatea lunii septembrie, însă lipsa precipitațiilor a întârziat răsărirea aproape două luni.
„S-a lucrat în secetă, în praf. Am pregătit terenul, am dat îngrășăminte complexe, 250 kg/ha, am tăvălugit bine și am așteptat ploaia”, povestește Samson Popescu.
Problema nu este doar răsărirea, ci uniformitatea culturii și capacitatea plantelor de a trece cu bine peste iarnă. În toamna trecută, fermierul a întors o cultură de rapiță care nu l-a mulțumit, dar nici această decizie nu i-a adus rezultatele sperate.
„Anul trecut, rapița mea nu a răsărit uniform. Am întors cultura, am făcut alte cheltuieli, dar până la urmă n-am ieșit cum am sperat. În schimb, cei care au avut densitate și uniformitate la răsărire, chiar dacă plantele au apărut mai târziu, au obținut și patru tone la hectar”, spune Samson Popescu.

RAPIȚA A AȘTEPTAT 2 LUNI PLOAIA
Ploile din ultima perioadă au adus însă motive de optimism. În zona fermei au căzut aproximativ 60 de litri de apă pe metrul pătrat, iar prognozele anunță noi precipitații. Fermierul speră ca plantele să beneficieze de câteva zile favorabile pentru a ajunge la un stadiu de dezvoltare care să le permită să reziste peste iarnă.
„Rapița de la patru grade vegetează. Dacă nu o prinde înghețul din timp și reușește să formeze cât de cât o mică rozetă, rezistă”, apreciază fermierul.
PORUMBUL RĂMÂNE UNA DINTRE CULTURILE DE BAZĂ ALE FERMEI
În această toamnă, Samson Popescu a semănat 30 de hectare de orzoaică, 50 de hectare de grâu și 20 de hectare de rapiță. În total, 100 de hectare, aproape jumătate din suprafața exploatației.
Pentru primăvară, fermierul are în plan culturi de floarea-soarelui și porumb. Chiar dacă seceta din ultimii ani i-a pus la încercare rentabilitatea, nu renunță la porumb, căruia îi rezervă 60-70 de hectare, deși a observat că, în zona sa, tot mai mulți cultivatori reduc suprafețele.
„Porumbul mi-a adus destule satisfacții profesionale de-a lungul carierei. Au fost și câțiva ani de excepție, dar excepția întărește regula. Vreau să păstrez un echilibru între culturi, astfel încât să pot face rotația”, explică Samson Popescu.
Pentru Samson Popescu, 2025 a fost cel mai slab an din ultimii 50 de ani, din cauza pierderilor la porumb. Dar nu a renunţat la această cultură!
MOTORINA SCUMPĂ ȘI SECETA AU ÎNGREUNAT LUCRĂRILE
Seceta a îngreunat pregătirea terenului pentru semănat, obligându-l pe fermier să facă treceri suplimentare cu utilajele și să consume mai multă motorină, ajunsă la aproximativ 11 lei/litru.
„Uscătura asta ne-a stresat. Am consumat multă motorină să frecăm terenul ca să putem pune sămânța. Am făcut o trecere în plus, două. Din punctul acesta de vedere a fost o campanie grea”, spune Samson Popescu.
Pentru culturile de primăvară, vrea să are peste 50 de hectare, în special pentru porumb, însă solul prea tare l-a împiedicat până acum să intre pe toate solele.
Va continua arăturile pe măsură ce condițiile din câmp vor permite intrarea utilajelor.





