Şi chiar dacă totul pare să se învârtă în jurul efortului financiar, există câteva elemente de bază ce ar trebui luate în considerare înainte de a vă decide să investiţi în această direcţie, de care dacă ţineţi cont, v-ar putea scuti ulterior de multe bătăi de cap.

Şi aici nu vorbim doar de posibile dificultăţi în ceea ce priveşte configurarea traseelor pe sistemele de ghidare de fiecare dată când un tractor intră în câmp, pentru a nu risca apariţia suprapunerilor, deoarece veţi constata că datele nu se potrivesc cu măsurătorile înregistrate în prealabil. Prin urmare, experienţa spune că problemele de gestionare a datelor pot fi o sursă de frustrare ce în anumite condiţii poate duce chiar la abandonul acestor practici agricole. Dar iată care sunt acele elemente de care orice fermier profesionist ar trebui să ţină cont.

•  Importanţa măsurării

Luaţi în considerare motivul pentru care colectaţi date (probe de sol, analiza climei etc). În esenţă, dacă nu ştii ce măsori, nu poţi gestiona. Este un principiu de care fermierii sunt conştienţi, dar fără să-i acorde o prea mare atenţie. În orice caz, de foarte puţine ori acţiunile sunt luate pe baza rezultatelor reale.

Efectuarea de măsurători în câmp şi în fermă poate face diferenţa pentru succesul oricărei investiţii în agricultura de precizie. Nu o dată apare reproşul că benzile de cultură nu au lăţimea corespunzătoare sau că operatorul a avut o deviere de la traseu chiar şi de câţiva centimetri.

Astăzi, majoritatea tractoarelor şi combinelor sunt dotate cu echipamente sofisticate care preiau multe dintre aceste sarcini, însă pentru asta e nevoie de o foarte bună înţelegere a sistemelor de lucru şi multe ore de practică. Nu o dată am auzit proprietari de exploataţii care se plângeau că operatorii nu utilizează echipamentele la potenţialul lor maxim. Obţinerea măsurătorilor fundamentale pentru toate echipamentele va constitui baza pentru îmbunătăţirea preciziei în fermă.

•   Identificarea sectoarelor de interes

În general, termenul de agricultură de precizie defineşte o arie foarte vastă. Iar pentru ca un fermier să poată beneficia cu adevărat de avantajele pe care le oferă aceasta, e nevoie de o înţelegerea nu doar în ansamblu a acestui fenomen, ci şi de studiul în detaliu al sectoarelor de interes. Astfel, putem vorbi astăzi despre trei zone cu care agricultura de precizie se identifică: controlul tractorului şi a implementelor (ghidare prinGPS); agronomie direcţionată (tehnologie cu rată variabilă); gestionarea datelor (colectare şi analiză). Ideea acestei segregări nu face altceva decât să ajute proprietarii de terenuri agricole să gestioneze mai uşor şi cu precizie operaţiunile dintr-o fermă, pentru a-şi spori eficienţa şi veniturile.

De multe ori, însă, e greu sau chiar imposibil de gestionat toate aceste aspecte şi atunci e nevoie de implicarea unor entităţi terţe, precum dealeri de echipamente sau companii specializate în prelucrarea datelor, pentru ca întregul sistem să funcţioneze în parametrii normali.

• Ferma digitală şi ferma fizică

Buna desfăşurare a activităţilor dintr-o fermă depinde foarte mult de nivelul de interacţiune a operatorului cu interfaţa digitală a echipamentelor de lucru. Şi dacă e să facem o analiză onestă la acest capitol, vom constata că de obicei succesul operaţiunilor într-un sistem de agricultură de precizie poate fi uşor sabotat de conexiunea dintre ferma fizică şi ferma digitală.

Problemele apar atunci când lista de nume a parcelelor înregistrate într-un sistem software de gestionare a fermelor nu coincide cu numele câmpurilor fizice din acea fermă. Iar aici intervine practic mâna operatorilor, care uneori din grabă, alteori din neştiinţă, manipulează greşit datele (fie apare o literă cu majusculă, un spaţiu suplimentar sau chiar un nume cu totul diferit).

Ideal ar fi ca toate aceste nume care sunt afişate pe monitoarele diferitelor tractoare sau combine să fie identice, pentru ca atunci când administratorul sau proprietarul le importă în programul software să nu apară dublaje sau erori de citire în câmpurile digitale. De obicei, dacă e să ne luăm după ce spun specialiştii, în 80 la sută din cazuri fermele digitale nu corespund cu fermele fizice în structura şi designul lor.

• Factorul decizional

Pe măsură ce suprafeţele au devenit tot mai mari, luarea deciziilor poate fi un lucru dificil, ţinând cond de complexitatea structurii şi de diversitatea solurilor. Utilizând însă o gamă largă de senzori şi instrumente disponibile, se poate explora potenţialul „agronomiei de precizie”. În acest caz, cunoştinţele agronomice sunt transmise echipamentelor.

Reducerea cheltuielilor cu îngrăşămintele este doar unul dintre avantaje, pentru că există posibilitatea aplicării fertilizării cu rată variabilă. Dar la fel de bine se poate opta şi pentru distribuirea seminţelor. Odată ce aspectul agronomic a fost decis, puteţi transforma cunoştinţele într-o hartă de aplicaţie cu rată variabilă, pentru controlul maşinii.

Majoritatea echipamentelor nu iau decizii din mers fără o contribuţie din partea operatorului. Procesele sunt automate numai după ce au fost programate pentru a face acest lucru – ele funcţionează automat în cadrul parametrilor care le sunt stabiliţi.