Boala limbii albastre (BLA) este de natură virală și se transmite prin insecte. Clinic se manifestă prin febră, stomatită catarală, rinită şi enterită, precum şi prin şchiopătură.
Pentru prima oară, boala limbii albastre a apărut şi a fost semnalată la efectivele de ovine din Africa de Sud, unde a produs mari pierderi prin mortalitate, mai ales la oile din rasa Merinos.

SURSELE DE INFECŢIE

Sursele principale de infecţie sunt reprezentate mai ales de oile bolnave sau cele trecute prin boală, precum şi de bovinele sau unele specii de rumegătoare sălbatice contaminate, la care boala limbii albastre evoluează inaparent sau cu semne clinice minime. Cel mai important rol în transmiterea bolii îl au insectele hematofage.

FORMA ACUTĂ A BOLII

La ovine, BLA poate avea evoluţie acută, subacută şi avortată, cea mai frecventă fiind forma acută. Aceasta se întâlneşte atunci când boala apare pentru prima dată într-un efectiv iar tulpina de virus infectantă are un grad de patogenitate ridicat.
Perioada de incubaţie este de 2-4 zile, iar boala debutează prin febră 40,5-41 grade C, care se menţine pentru 5-6 zile. La aproximativ 48 ore de la apariţia febrei se constată congestia mucoasei bucale şi nazale, însoţită de salivaţie cu aspect spumos şi scurgeri nazale, iniţial seroase, apoi mucopurulente sau/şi cu strii de sânge. Buzele, limba şi gingia sunt edemaţiate, de culoare albăstruie iar din cauza reacţiei inflamatorii, animalele execută mişcări involuntare ale buzelor.
Modificările anatomopatologice diferă, în funcţie de evoluţia clinică a bolii. La ovine, pe suprafaţa tuturor mucoaselor se constată peteşii şi echimoze întinse. La nivelul cavităţii bucale, esofagului şi rumenului sunt prezente edeme şi ulcere. În ţesutul conjunctiv subcutanat al capului se evidenţiază edeme gelatinoase. În masele musculare se constată fenomene degenerative, edeme interfasciculare, urmate de necroze ale muşchilor striaţi.

DIAGNOSTICAREA BOLII

Diagnosticul se bazează pe coroborarea datelor obţinute în urma anchetei epidemiologice, examenului clinic, examenului serologic şi a examenului virusologic.
BLA poate fi suspicionată pe baza apariţiei în sezoanele calde şi umede, favorabile înmulţirii insectelor hematofage, a caracterului necontagios, a stării febrile, a hemoragiilor şi ulcerelor de la nivelul aparatului digestiv, precum şi a inflamaţiilor din regiunea coroanei, urmate de dezongulări parţiale sau totale ale cutiei de corn. Confirmarea diagnosticului se face prin examene de laborator.

PREVENŢIE ŞI TRATAMENT

În zonele în care evoluează boala, măsurile de prevenire se referă la distrugerea sau reducerea numărului de insecte hematofage, evitarea menţinerii animalelor din speciile receptive pe păşuni sau în afara adăposturilor, pe timp de noapte.
Vaccinarea se face anual, cu aproximativ o lună înainte de sezonul când boala apare în mod obişnuit. Imunitatea se instalează după aproximativ 10 zile de la administrarea vaccinului. Nu se recomandă vaccinarea oilor în apropierea sezonului de montă, deoarece se induce blocarea apariției caldurilor.

ATENŢIE! Vaccinarea vacilor împotriva bolii limbii albastre nu este recomandată, deşi în zonele în care boala evoluează enzootic, bovinele contaminate reprezintă o sursă importantă de infecţie cu virusul BLA.
Pentru preîntâmpinarea introducerii BLA în ţările libere, se impun anumite măsuri şi restricţii în circulaţia rumegătoarelor, severitatea acestora fiind diferită în funcţie de ţara importatoare. În general este interzisă achiziţionarea rumegătoarelor din ţările în care evoluează BLA.

MĂSURI RECOMANDATE ÎN CAZUL APARIŢIEI BOLII

Importul spermei din ţările în care boala a fost diagnosticată nu este recomandabil. În cazul apariţiei bolii într-o ţară sau într-o zonă indemnă, se recomandă uciderea întregului efectiv contaminat, urmată de aplicarea riguroasă a măsurilor de decontaminare. De asemenea, animalele receptive trebuie îmbăiate în soluţii cu substanţe insecticide persistente. Se vor neutraliza toţi vectorii implicaţi în transmiterea bolii.

Pierderile economice sunt cauzate de rata ridicată a mortalităţii, scăderea în greutate a animalelor bolnave şi avorturile la oile gestante.

un articol de
ADRIAN STANCU
UŞV Timişoara