Măsura 10 – Agro-mediu și climă, Pachetul 8 – Creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon prevede un sprijin de 176 euro/UVM/an pentru crescătorii de porci din rasele Mangalița și Bazna. Banii se dau doar pentru scroafele de reproducție înscrise în Registrul Genealogic al Rasei – secțiunea principală. O scroafă reprezintă 0,5 UVM, așa că suma cuvenită fiecărui crescător de porcine ar fi de 88 euro/cap de animal/an.
15 crescători de porci din aceste rase, cu un efectiv de circa 230 de scroafe de reproducție, ar fi eligibili pentru acest sprijin, spune Nagy Alexandru, președintele Asociației Crescătorilor de Suine Autohtone Mangalița și Bazna din Turda. Asociația are, în total, 70 de membri, din mai multe județe ale țării și conduce și Registrele Genealogice pentru cele două rase.
Fecső Attila, din Odorheiu-Secuiesc, jud. Harghita, are o fermă nonprofesională de creștere și reproducere a suinelor de rasă pură Mangalița la Ocna de Sus, com. Praid. Are peste 100 de capete de suine autohtone de Mangalița, înregistrate la Asociația Crescătorilor de Mangalița și Bazna din Turda, tot efectivul matur având Certificate de Origine și fiind înregistrat la ANARZ.
În acest an, a încercat să depună dosarul la APIA pentru a primi sprijinul pe Măsura 10, Pachetul 8 din PNDR. Dar, la APIA, surpriză!
„Conform cerințelor măsurii, suntem nevoiți să deținem, în caz optim, 0,5 ha pășune pe cap de scroafă. În același timp, având în vedere cerințele Asociației și ale ANZ, trebuie să avem completate la zi următoarele registre: 1. Registru de Montă, 2. Registru de Fătare și 3. Registrul Genealogic. În aceste condiții, este imposibil să corespundem cerințelor APIA și ANZ, pentru că la 100 de capete, trebuie să deținem 50 ha pășune și trebuie să completăm registrele pentru ANZ. Suinele de Mangalița nu sunt numai ierbivore, le trebuie și cereale, și nu se pot alătura vacilor, oilor, caprelor etc. Când am 100 de capete de suine pe un teren de 50 ha, nu putem vorbi de reproducere controlată, pentru că nu am cum să le supraveghez când umblă după vier (Registrul de Montă), când fată, câți purcei și de ce sex sunt (Registrul de Fătări) și care este crotalia vierului care a montat.
În cazul unui control de la APIA sau ANZ, cum putem găsi o scroafă pe un teren de 50 ha, ca să controlăm crotalia, sau cum putem controla crotaliile scroafelor pe acel teren în cazul fătărilor și montelor? Dacă pe acest teren intră un vier de mistreț și montează o scroafă, cum putem identifica purceii și scroafele?”, întreabă, pe bună dreptate, fermierul din Harghita.
„Toată lumea se acoperă cu ceva, și aruncă mâța în curtea celuilat!”
Nagy Alexandru, președintele Asociației Crescătorilor de Mangalița și Bazna din Turda, crede cu convingere că este, din nou, o problemă de interpretare a celor de la APIA. Ne spune că doi dintre membrii Asociației (un crescător privat și SCDA Turda, pentru care Nagy lucrează ca ameliorator) au depus cereri de sprijin pe această măsură și în 2015, deși nu aveau în exploatare pajiști, și, cel puțin până acum, nu i-a atenționat nimeni că ar fi vreo problemă.
Fecső Attila se gândește însă că cei de la Agenția de Plăți doar execută niște reguli prost făcute de alții. Ba mai mult, nici ei nu cunosc prea bine toate regulile și nici nu sunt interesați. Ne povestește că l-a întrebat pe un funcționar al APIA cum va face controlul la 100 de scroafe pe un teren de 50 ha, iar acesta i-a răspuns că nu știe, că oricum nu va merge el în control!
Ca să lămurească aceste probleme, Fecső Attila le-a scris premierului Dacian Cioloș, ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, precum și șefului APIA, Florin Faur, explicându-le cum se bat regulile cap în cap. Până acum a primit răspuns doar de la APIA, care i-a scris că „una din condițiile de eligibilitate ale Pachetului 8 din Măsura 10 din PNDR 2020 precizează că beneficiarii trebuie să fie utilizatorii unor suprafețe agricole localizate pe teritoriul României, identificabile în IACS, pe care asigură o densitate de cel puțin 0,3 UVM/ha (încărcătura se calculează la întregul efectiv de animale din fermă și se raportează la suprafețele de pajiști permanente)” și l-a îndemnat pe fermier „să se adreseze MADR pentru eventuale propuneri sau sesizări privind accesarea Pachetului 8, deoarece acesta reprezintă autoritatea de gestionare a PNDR”. „Deci nu e vorba de 50 de hectare, ci de 150 de hectare la 100 de capete! (…) Toată lumea se acoperă cu ceva, și aruncă mâța în curtea celuilat!”, a comentat Fecső Attila.
Răspunsul APIA este copiat din Ghidul informativ pentru beneficiarii măsurilor de mediu și climă ale PNDR 2020, publicat de AFIR. Același document mai prevede că beneficiarul Pachetului 8 al M 10 „trebuie să asigure o densitate a șeptelului de cel mult 2 UVM/ha (calculat la întregul efectiv de animale din fermă și raportat la suprafețele de pajiști permanente)”.
Am întrebat și noi instituțiile care gestionează PNDR cine face aceste reguli care se bat cap în cap și cine rezolvă aceste aberații, câți bani sunt alocați pentru crescătorii de porci din rase autohtone, câți fermieri au luat bani pe anul trecut și dacă s-au schimbat între timp regulile de accesare a sprijinului. Până primim un răspuns oficial, întrebăm și aici: MADR, AFIR, APIA, ce faceți cu acești fermieri?
Articol publicat in revista Ferma nr.11(172) 15 – 30 iunie 2016
