Reducerea cheltuielilor bugetare şi eliminarea unor facilităţi fiscale în sectorul privat, împreună cu creşterea taxelor, au generat un val de nemulţumiri printre antreprenori, inclusiv în agricultură şi industria alimentară.

Adoptată pe 30 decembrie 2024 şi intrată în vigoare la 1 ianuarie 2025, aşa-numita „Ordonanţă Trenuleţ” a fost întâmpinată cu ostilitate de către actorii din industria agroalimentară. Această măsură, care vizează reducerea cheltuielilor bugetare cu peste 100 de miliarde de lei şi eliminarea unor facilităţi fiscale din sectorul privat, a atras atenţia asupra impactului său semnificativ asupra afacerilor din agricultură.

IMPACTUL ASUPRA FERMIERILOR ŞI PROCESATORILOR

Marius Bîcu, proprietarul unui business din industria lactatelor, descrie situaţia ca fiind extrem de dificilă. „Suntem foarte afectaţi. Am fost nevoiţi să majorăm salariile angajaţilor pentru a compensa pierderile cauzate de impozite. Am adăugat 400 de lei la salariu pentru fiecare angajat şi încă 200 de lei sub formă de bonuri de masă. Impactul acestei ordonanţe asupra bugetului salarial ajunge la aproximativ 1.000 de lei per angajat”, susţine antreprenorul din judeţul Alba. Această decizie nu a fost una uşoară, deoarece fondul de salarii a crescut de la 135.000 de lei pe lună la 170.000 de lei.

Ivestiţii majore în prelucrarea laptelui

Cu un efectiv total de 500 de bovine şi aproximativ 280 de animale la muls, producţia medie zilnică de lapte din ferma sa se apropie de 35 de litri pe cap de animal. Totuşi, provocările financiare ridicate de Ordonanţa Trenuleţ creează o presiune suplimentară pe activitatea fermierului. Cazul său este însă unul special, în condiţiile în care are un business integrat şi consolidat, care îi aduce profit.

De procesare se ocupă fiul său, care produce produse lactate sub brandul ‘Ferma cu omenie’. „Avem gânduri mari pe partea de procesare. Am achiziţionat un teren pe fosta platformă a fabricii Soda Ocna Mureş, unde vrem să construim o fabrică de brânză şi una de mâncare, de genul semipreparate”, ne-a mărturisit proprietarul Unilact Transilvania din comuna Unirea. Investiţia se va face printr-un proiect cu finanţare europeană în valoare de 4,6 milioane de euro, din care o parte va fi contribuţie proprie.

Citeşte şi:
ORDONANȚA TRENULEȚ, impact frontal cu agricultura românească!

Bugetul salarial, majorat cu peste 2 milioane de lei pe an

În Vaslui, Florin Pîrgaru, de asemenea antreprenor şi fermier, resimte la rândul său impactul negativ al ordonanţei, mai ales asupra afacerilor din industria alimentară. „Eliminarea facilităţilor privind fiscalizarea muncii este răul cel mai mare pentru mine. Deşi ferma este tehnologizată şi are puţini angajaţi, tot simţim povara acestor schimbări. La fabricile de procesare a laptelui, unde lucrează cei mai mulţi dintre angajaţii mei, impactul este imens”, spune acesta.

Pe tot grupul de firme, care include o fabrică de prelucrare a laptelui, Pîrgaru are nu mai puţin de 148 de angajaţi. Costurile suplimentare generate de Ordonanţa Trenuleţ ajung la 180.000 de lei pe lună, ceea ce înseamnă aproximativ 2,2 milioane de lei pe an. „În contextul în care nu pot creşte preţurile produselor finite din cauza puterii de cumpărare reduse a consumatorilor, suntem forţaţi să găsim soluţii creative pentru a supravieţui”, explică antreprenorul.

Între supravieţuire şi adaptare

În situaţia de faţă, Florin Pîrgaru spune că se află cumva la limita subzistenţei. Facilităţile fiscale eliminate erau esenţiale pentru el, având în vedere că profitabilitatea în agricultură a scăzut dramatic în ultimii ani. „Acum 10-15 ani, profitabilitatea era mult mai mare şi aveai o marjă în care puteai acoperi anumite cheltuieli. În ultima perioadă, însă, rentabilitatea fermelor a scăzut extraordinar de mult, iar orice leu în plus diminuează minimul de profit”, constată antreprenorul vasluian, în timp ce gândeşte strategii pentru a-şi proteja investiţiile.

Costurile cresc, marjele scad

Industria laptelui, în care de jumătate de an activează şi Florin Pîrgaru, este profund afectată de creşterea costurilor materiilor prime. Între 30 şi 40% s-ar fi scumpit energia electrică, gazul şi motorina, după estimările sale. Chiar şi preţul apei a crescut, ne-a semnalat acesta, recunoscând că impactul este unul major, pentru că industria alimentară este o mare consumatoare de apă. „Noi suntem tot timpul puşi în faţa faptului împlinit şi atunci vă daţi seama că este greu să faci un buget de venituri şi cheltuieli dacă nu ştii cu cât cumperi şi cu cât vinzi”, afirmă omul de afaceri.

Efecte în lanț

În opinia sa, toate aceste politici fiscale afectează nu doar actorii din sector, ci şi business-urile conexe. „La peste 16 milioane de euro, cât este cifra de afaceri a grupului de firme pe care îl conduc, foarte multe societăţi îşi fac cifra de afaceri parţială cu noi. Dacă noi reducem activitatea sau, mai grav, ajungem în incapacitate de plată, impactul se va răsfrânge şi asupra acestora, ceea ce poate însemna pierderi semnificative pentru întreaga economie locală”, argumentează acesta.

POVARA TAXELOR

„Ordonanţa Trenuleţ” scoate, aşadar, în evidenţă o problemă sistemică în agricultura şi industria alimentară din România, respectiv lipsa unui cadru fiscal predictibil şi sustenabil. Presiunea suplimentară asupra bugetelor antreprenorilor pun sub semnul întrebării nu doar rentabilitatea fermelor, ci însăşi viabilitatea sectorului agroalimentar.

Măsurile recente forţează producătorii şi procesatorii să adopte strategii de supravieţuire, într-un context economic deja fragil, marcat de scăderea puterii de cumpărare şi de provocările naturale. Deşi unii, precum Marius Bîcu sau Florin Pîrgaru, îşi pun speranţele în investiţii strategice şi soluţii creative, povara fiscală continuă să reducă marjele de profit şi să descurajeze iniţiativa antreprenorială.