Ar fi vrut ei să i le spună direct și ministrului Daniel Constantin, dar șeful MADR nu a mai ajuns la întâlnire. În locul pe care ar fi trebuit să-l ocupe ministrul, a stat imperturbabilă și insistent filmată și fotografiată o păpușă îmbrăcată în strai maramureșean (foto), adusă și postată la prezidiu de președinta Camerei Agricole Maramureș, Severica Covaci.
Camera Agricolă și Occidentul
Cuvântul de deschidere l-a avut, firește, președintele interimar, Cornel Stroescu, sosit de la Mehedinți. Liderul CAN a reiterat importanța camerelor agricole ale fermierilor, rolul fundamental pe care trebuie să-l joace acestea în viața rurală prin informarea agricultorilor, în condițiile aplicării noului PNDR. Stroescu s-a declarat optimist în ce privește viitorul camerelor agricole private: „vor funcționa și la noi ca în Occident”. De altfel, Vestul a fost constant evocat de către vorbitori.
Vicepreședintele ASAS, Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii în două mandate, s-a declarat cu fermitate susținător al camerelor agricole și a opinat că aceste structuri ale fermierilor „nu vor intra în competiție cu cineva”. Tabără a dezvăluit asistenței că a cerut Consiliului de Documentare al Camerei Deputaților să elaboreze un document care să releve care este situația și cum funcționează camerele agricole în Uniunea Europeană. Documentul a fost redactat. Vicepreședintele ASAS l-a și fluturat în fața publicului, cu promisiunea că-l va pune în curând la dispoziția oricui se arată interesat de subiect. Până atunci, distinsul vorbitor ne-a asigurat că, de pildă, în Austria, „Camera Agricolă Națională e la fel de importantă, are același rang precum Camera de Comerț”. Intervenția fostului ministru al Agriculturii a fost în întregime o pledoarie pentru existența camerelor agricole în România, necesare într-un domeniu fundamental pentru economia țării. Aceste structuri ale fermierilor ar putea oferi consultanța de care au nevoie fermierii după ce vechile camere agricole dispar. Mai mult, susține Tabără, întocmai ca în Vest, „Camera Agricolă Națională poate determina politicile agricole, fără să se suprapună peste organismele profesionale ale fermierilor” și a dat exemplul Franței, a cărei Cameră Agricolă joacă un rol determinant în conceperea PAC la Bruxelles.
Singura voce feminină a întâlnirii, Severica Covaci, a asigurat audiența că în Maramureș Camera Agricolă funcționează, deși „nu avem un birou al nostru, am primit de la zece primării câte un birou, unde mergem pentru a informa agricultorii”. Cu toate acestea, a susținut doamna Covaci, camera agricolă reprezintă 5000 de fermieri, iar numărul lor ar putea crește la 20.000, fiindcă, „sprijiniți sau nu de ministru, vom merge mai departe”. Despre ce fel de sprijin ar putea fi vorba, șefa CA Maramureș a spus-o pe șleau: sprijin financiar. „Fondurile pentru consultanță ar trebui alocate camerelor agricole!”, a atacat Severica Covaci tema principală a întâlnirii, precizând că deplasarea dânsei și a celorlalți membri ai delegației s-a realizat din taxa de înscriere de 10 lei plătită de fermierii maramureșeni Camerei Agricole din județul lor. Fermieri care au o mulțime de probleme în primăvara asta. Unii dintre ei riscă să nu primească subvenția pentru pășune, alții să nu încaseze subvenția pentru ariile protejate, din cauză că nu au obținut avizul necesar de la Ministerul Mediului.
Două nevoi majore: banii și specialiștii
Vorbitoarei din nordul țării i-a succedat la tribună reprezentantul CA Dolj, Constantin Cucu, al cărui mesaj nu a dat pe dinafară de optimism. „Să nu ne îmbătăm cu apă rece”, a avertizat el, invocând câteva lipsuri, cum ar fi banii și specialiștii, carențe care fac practic nefuncțională Camera Agricolă Națională. „Trebuie să dezvoltăm satul românesc. Cum să-l dezvoltăm fără bani?”, s-a întrebat vorbitorul, precizând că în Austria specialiștii camerelor agricole îi învață pe fermieri până și cum să-și facă mâncare! Nevoia de specialiști ar fi mare pentru cei mulți și neinformați și nu pentru marii fermieri, care „nu prea ne bagă în seamă, fiindcă ei au specialiștii lor”, a mai spus Constantin Cucu.
La finalul intervenției sale, reprezentantul CA Dolj a semnalat confuzia care se face frecvent între camerele agricole aflate în subordinea consiliilor județene și camerele agricole private, ale fermierilor, cele înființate în baza legii 283/2010. Inginerul zootehnist a povestit că a fost sunat de o cunoștință, imediat ce a fost ales președinte al camerei agricole private, să-i angajeze o rudă șofer. „Lumea credea că eu am ajuns șef la camera agricolă a Consiliului Județean”, a precizat acesta.
A urmat la cuvânt reprezentantul Gorjului, unul dintre cele 14 județe unde fermierii au reușit să înființeze camere agricole private. Vasile Cochină a pledat pentru înființarea de camere agricole și în restul județelor, o problemă care dă cu adevărat bătăi de cap conducerii CAN. Gorjeanul a cerut și publicarea în Monitorul Oficial a modificărilor la legea inițială, modificări pentru care, spune acesta, „am umblat pe la București pe banii noștri și ai fermierilor binevoitori”.
Camerele Agricole și politica
Reprezentantul ministerului, Viorel Morărescu, a transmis salutul ministrului, dar nu a oferit și explicații despre absența lui Daniel Constantin, asigurând audiența că pur și simplu nu cunoaște motivele pentru care șeful MADR nu a reușit să ajungă la „acest eveniment deosebit de important”, cum l-a catalogat oficialul. Aveam să aflu a doua zi că ministrul nu a mai plecat nici la Bratislava, unde urma să participe la o conferință interministerială, ci l-a delegat pe secretarul de stat Daniel Botănoiu să reprezinte ministerul.
În fine, să mă întorc la cuvântarea lui Morărescu, fiindcă nu a fost altceva decât o cuvântare bine garnisită cu expresii de genul: „să construim o viziune în perspectivă”, „să avem o gândire coerentă” sau „să venim cu soluții concrete”. Directorul general al Direcției Industrie Alimentară din MADR a susținut că fără experți care să-i informeze pe fermieri, camerele agricole nu pot funcționa. Cât despre chinurile facerii prin care trec camerele agricole private, Viorel Morărescu i-a îndemnat pe cei implicați „să se așeze la masă pentru a rezolva problemele și nu să arate cu degetul unii la alții”.
Oficialul MADR-ului nu a scăpat, evident, numai cu acest discurs. A trebuit să facă față și întrebărilor din sală, întrebări la obiect, despre subvenții și alte chestiuni arzătoare, pentru care Viorel Morărescu nu a avut răspunsuri satisfăcătoare, întrucât, a recunoscut și el, nu sunt din domeniul său de competență: acela al industriei alimentare. Așa că a calificat drept pertinente întrebările primite, dar răspunsurile le va solicita mai departe de la un director avizat, și anume de la Mihail Puțintei de la APIA. În replică, Viorel Matei, președintele CA Timiș și vicepreședinte al CAN, i-a spus directorului general că e condiționat de funcția politică și că „nu are voie să răspundă la întrebările care-i sunt puse”. De altfel, Matei a acuzat „politicul” că a obstrucționat organizarea fermierilor.
În cuvântul de încheiere, președintele interimar al CAN, Cornel Stroescu, a spus că „lucrul cel mai important este înființarea camerelor agricole”, iar la întâlnire „ar fi trebuit să fie ministrul”, un gând care cu siguranță umbla prin mințile tuturor participanților.
ALTE VOCI, ALTE PROBLEME RIDICATE
Gheorghe Vlad, președintele Asociației de Legumicultori din com. Vidra, jud. Ilfov, a atins tangențial problematica arzătoare a camerelor agricole, declarându-se un susținător al acestora. Am aflat în schimb de la liderul legumicultorilor că relația asociației cu hypermarketurile „merge bine, marile magazine nu sunt reticente la colaborare, dar trebuie să știi să negociezi bine. (…) Contractul are numai 3 pagini. Livrăm produse proaspete, primim banii la timp. Ei asigură transportul, ambalajul e al lor”. Reprezentantul legumicultorilor a pledat pentru susținerea gospodăriilor mici, inclusiv prin informații utile. Un alt președinte de asociație a fermierilor, Ion Cioroianu, care lucrează, potrivit spuselor sale, vreo 2000 de hectare în Bărăgan, a arătat cu degetul către guvern, care „nu vrea să existe aceste camere agricole, nu vrea ca fermierii să fie organizați, ci se comportă de parcă noi am vrea să-i luăm locul”. Cioroianu a îndemnat la unire, ca „în Franța, Germania, Austria”, apoi a susținut că „multinaționalele conduc agricultura”, iar dacă evenimentul ar fi fost organizat de către o multinațională, „ar fi fost prezenți și premierul, și ministrul!”.
Viorel Matei a atacat frontal chestiunea finanțării camerelor agricole private: „am fi dorit să-i cerem ministrului finanțarea de la MADR, să nu mai arunce problema la Ministerul Finanțelor.” Cât privește camerele agricole subordonate consiliilor județene, acestea „ar trebui pur și simplu desființate acolo unde deja funcționează camerele agricole private”, a susținut Viorel Matei.
