Pesticidele au efecte toxice, mutagene şi nocive
Pesticidele, din punct de vedere chimic, se împart în două categorii:
organoclorurate şi organofosforice. Fie că sunt aplicate solurilor şi
culturilor de plante, sau în tratamentul animalelor şi a adoposturilor,
ele pot să ajungă din sol în plante sau pe suprafaţa furajelor pe care
le consumă vacile aflate în lactaţie. De aici până la transmiterea lor
în lapte este doar un pas.
– Pesticidele organofosforice pot provoca consumatorului afecţiuni ale
sistemului nervos, ale ficatului şi scăderea drastică a funcţiilor de
apărare a organismului.
– Pesticidele organoclorurate, aşa cum sunt DDT-ul, Lindanul sau Aldrinul, folosite pentru dezinsecţia grajdurilor, sau a animalelor, pot provoca consumatorului afecţiuni ale sistemului cardio-vascular, ale celulelor sangvine care transportă oxigenul la ţesuturi, precum şi ale celulelor care-l apără de intruşi.
Toate pesticidele afectează fetusul din uterul gravidelor şi funcţia de reproducere a femeilor. Astfel de substanţe au şi efecte mutagene, care pot duce la transformarea unor celule normale în celule canceroase.
Pesticidele organoclorurate, îndeosebi, ajung în organismul vacilor pin intermediul consumului de furaje concentrate (cereale, şroturi) şi de rădăcinoase, contaminate cu astfel de substanţe. Ele, de regulă, se depozitează ca atare în ţesutul gras şi în grăsimea laptelui. Din această cauză, laptele smântânit, precum şi zara, va conţine cantităţi neînsemnate de pesticide.
Alte modalităţi de poluare a laptelui
• Poluarea cu nitriţi şi cu nitraţi nu provine, aşa cum am fi tentaţi să credem, din consumul de furaje, care sunt bogate în aceste substanţe, deoarece vacile le descompun în rumen prin fermentaţiile microbiene care au loc aici.
Cea mai frecventă sursă de contaminare a laptelui cu nitriţi şi cu nitraţi este tocmai apa cu care se spală ugerul şi ustensilele de muls şi depozitare, atunci când aceasta este bogată în astfel de substanţe. Contaminarea se va accentua dacă nu se îndepărtează excesul de apă rămas pe suprafaţa obiectelor spălate.
• Poluarea cu antibiotice se produce atunci când acestea se administrează în tratamentul medicamentos al vacilor. Dacă în tratamentul mamitelor se foloseşte un preparat care conţine penicilină sau streptomicină sau cloramfenicol, acestea se vor elimina prin lapte în proporţie de 30-80 la sută.
La fel se întâmplă şi în cazul administrării acestor medicamente prin injecţii intramusculare sau subcutanat, pentru tratarea altor boli. Timpul de eliminare diferă în funcţie de antibioticul folosit şi de calea de administrare a acestuia.
• Poluarea cu micotoxine se realizează prin consumul de furaje contaminate cu mucegaiuri, care produc astfel de substanţe toxice (mai ales Aspergillus). Cea mai periculoasă micotoxină este aflatoxina, care se elimină în lapte chiar în primele zile după consumarea furajelor mucegăite.
• Poluarea laptelui cu metale grele nu se realizeză prin furaje, pentru că glanda mamară este un filtru foarte bun pentru aceste elemente. Ea se realizează numai prin contaminarea laptelui cu soluţii care le conţin.
SUBSTANŢE POLUANTE ÎN LAPTE
• Pesticidele sunt substanţele chimice care se folosesc în agricultură cu scopul de a distruge: insecte (insecticide), diferiţi paraziţi animali şi vegetali (paraziticide), microorganisme (desinfectanţi), mucegaiuri (fungicide), buruieni (erbicide), animale nevertebrate etc. În acelaşi timp, pesticidele previn îmbolnăvirea consumatorilor finali.
• Nitriţii şi nitraţii provin, cu precădere, din îmbogăţirea solului cu îngrăşăminte minerale, precum este azotatul de amoniu.
• Antibioticele se folosesc pentru tratarea vacilor împotriva diferitelor boli infecţioase.
• Micotoxinele constau în specii de mucegaiuri care cresc pe furaje sau pe produsele lactate conservate necorespunzător, acestea putând elabora diferite substanţe toxice.
• Radionucleotizii provin din centralele termonucleare sau din exploatarea de minereuri radioactive.
• Metalele grele, aşa cum sunt: plumbul, cadmiul, mercurul, pot ajunge şi ele în lapte din furaje sau din conserve.
IMPORTANT
• Pe parcursul administrării de antibiotice, laptele muls de la vaca tratată nu trebuie dat în consum, întrucât antibiotcele nu se inactiveză prin fierbera laptelui.
• Nici micotoxinele nu se inactivează prin fierbera laptelui. Acestea pot contamina chiar şi laptele praf păstrat necorespunzător.
