În ultimii zece ani agricultura s-a schimbat, însă discursul liderului LAPAR, mai ba. Speech-ul lui Laurenţiu Baciu s-a vrut iar o mostră de “farmer stand-up comedy”. Cu glumiţe pe tema băutorilor de rachiu care nu vor să muncească pentru că ar primi ajutor social. Dar despre modul cum a evoluat, sau nu, agricultura în ultimul deceniu, mucles! Deşi tema anunţată pe toate panourile aceasta era. Nu tu cât, nu tu cum s-a schimbat ori ba, în ansamblu sau pe secţiuni, Măria Sa, Agricultura Românească. Nici o cifră comparativă.

Mai multe probleme, mai puţine soluţii
O parte importantă a desfăşurării conferinţei poate fi rezumată astfel: aşteptările de la aderarea României la UE au fost mult mai mari. Dar cu toate problemele reafirmate în discurs, fermierii mari, în ultimii zece ani, au devenit şi mai mari.
Trimiterile continue la incompetenţa şi lipsa de implicare a factorilor de decizie au fost iar subiectul “number one”. Iar îndemnul „Bre, ministrule, mai fă-ţi echipă şi tălică” e repetat în fiecare an tuturor miniştrilor. Dar nici o vorbuliţă despre lipsa de asociere reală a fermierilor. Nici despre felul în care fermierii aşteaptă ca statul să le facă ordine în piaţă. Sau de lipsa unei echipe care să preia problemele sectorului şi să le distileze cumva. În schimb, am asistat iar la cereri absurde adresate celor care nu au nici o competenţă în acele direcţii.
S-a vorbit iar ba despre băieţii deştepţi (o entitate translucidă), ba despre băieţii şmecheri (consultanţii), ba despre cei care şi-au făcut casă prin proiectele de pensiuni şi taie facturi vecinilor care vin să ia apă de la fântână.
Tema negocierilor pentru aderarea României a fost “lustruită” din nou, deşi, trebuie să recunoaştem, acum zece ani nu prea eram în situaţia de a negocia. Realitatea a fost că ne doream să intrăm în UE şi nici nu prea eram pregătiţi.
În rest, probleme tehnice şi chiar tehnologice care au nevoie de aplecarea atentă a autorităţilor. S-au arătat tot felul de ordine aberante sau directive europene ori naţionale care sunt implementate mot-a-mot. Elocventă este directiva fertilizatorilor, care nu ţine cont nici de culturi, nici de necesităţile de hrănire a plantelor, ci se referă strict la fertilizarea pe parcele. „Eu am peste 800 de parcele, deci trebuie să fac peste 800 de planuri de fertilizare?!”, se întreba retoric Laurenţiu Baciu.

Adeverinţă pentru că nu ai nevoie de adeverinţă – o tristă realitate
Gheorghe Albu, vicepreşedinte LAPAR, a avut o prezentare modernă privind fiscalitatea din ultimii zece ani. Dar a reuşit să scoată în evidenţă numai bile albe în evoluţia acestui fenomen. De la modificări de TVA, până la scăderea continuă a încărcării costurilor cu forţa de muncă. Nici urmă de politici fiscale care să împovăreze sectorul, ci din contră. Dar nu se putea spune doar de bine, aşa că au venit cu un filmuleţ care să scoată în evidenţă o stare anacronică privind registrul zilierilor. Apoi filmuleţul a prezentat şi un studiu de caz privind birocraţia şi felul în care funcţionarii fac ca totul să pară o corvoadă pentru contribuabil.
Nicolae Sitaru a insistat pe cadastrarea terenurilor în perspectiva noii PAC, care va începe în 2020. Mai ales că fără o reformă a proprietăţii acest proces se va termina în Mileniul 3. Fermierul din Orezu a fost aproape singurul care a vorbit de binefacerile intrării în UE. Dar şi despre cele peste 3.000 de procese în instanţă privind artificialele condiţii artificiale. Nicolae Sitaru are în continuare dreptate să repete sintagma cu legile simple, pe înţelesul fermierilor, mai ales că sunt atâtea chichiţe de care se pot folosi organele de control pentru a nu pleca fără să dea măcar o amendă fermierului. Ceea ce este real şi dureros!

Secretarul general al Romovis a încercat să facă o paralelă
Creşterea efectivelor cu peste 40% i se pare firească lui Ionică Nechifor, însă când a venit vorba de pierderile de preţ n-a mai fost mulţumit. A uitat să se întrebe de ce într-o astfel de piaţă, precum cea europeană, oierii fac mereu aceleaşi lucruri cu speranţa într-un rezultat mai bun. În schimb, a venit cu o propunere memorabilă: să-i convingă el pe oieri să dea câte un leu (sic!) din SCZ-ul căpătat, pentru cercetare, dar să pună şi ministerul doi-trei lei. Cred că doar iniţiativa de a da un leu pentru a crea o }urcană care să mănânce iarna doar zăpadă ar scoate vreodată vreun leu pentru cercetare din solda oierilor. Atâta zic. Să nu deschid cutia Pandorei cu COP-ul. Bine-ar fi ca oierii să-şi păstreze bănuţii şi să-i investească în ameliorarea turmelor. Că doar pentru creşterea potenţialului de producţie sunt date subvenţiile.
Apoi discursul său a alunecat spre fraze de genul: „Să ştiţi că spre deosebire de acei lideri auto-proclamaţi şi care au anumite metode de a produce legislaţii, noi, liderii dvs., avem principii. Unul dintre ele este acela că înainte de a fi lideri suntem şi fermieri. Iar dacă vă rezolvăm problemele, în mod automat le rezolvăm şi pe ale noastre”. Eu aş completa aici cu observaţia că depinde de ordinea accesului la soluţiile pentru diferitele probleme ale sectorului.

MADR caută „specialişti cu suflet de român”. Doi pe un post!
Petre Daea a încercat să răspundă punctual la problemele ridicate. Apoi a promis că va mai angaja „specialişti cu suflet de român” care să participe la procesul de elaborare a noii PAC. Aici şi Laurenţiu Baciu, dar şi Petre Daea sunt un pic cam visători privind mult pomenita, în ultima vreme, preşedinţie rotativă a UE din 2019. Tare mi-e teamă de un mare fâs! Eu însă l-aş numi pe Dacian Cioloş responsabil şi pentru noua PAC, deoarece ştie cel mai bine cum să îndrepte propriile bazaconii din actuala PAC.
În rest, Conferinţa LAPAR e din ce în ce mai ”dospită”, iar fermierii din ce în ce mai profesionişti. Trebuie să recunosc că organizarea, exceptând restricţiile absurde cu apa de băut, a fost reuşită. Este clar cea mai mare întâlnire a fermierilor în Bucureşti. Aşa cum cea de la Orezu este cea mai tare din câmp. Iar politicienii din vârf n-ar trebui să mai ocolească acest forum, mai ales că de-a lungul anului îşi găsesc timp să se ducă la tot felul de sindrofii sterile.
Ca o concluzie, înainte de a schimba universul european ca să ne găsim un loc în el, cred că ar fi mai util să ne integrăm în acest mecanism firesc. Şi să nu mai vedem peste tot doar duşmani şi rele intenţii. Pentru că doar cei care ne doresc binele ne atrag atenţia atunci când rătăcim cărările!

THIERRY D’ESCAILLE A DAT O VESTE MARE FERMIERILOR
Secretarul general al ELO – Organizaţia Europeană a Proprietarilor de Teren – a anunţat că este finalizată o reautorizare a folosirii Glifosatului pentru zece ani. O veste bună mai ales aici, în România, unde infestarea cu buruieni este o mare problemă. Cum o mare problemă sunt şi dăunătorii care pot fi combătuţi doar prin tratarea seminţelor cu neonicotinoide. Secretarul general ELO a reiterat că UE va da în continuare derogări României dacă ministerul o va cere. Thierry d’Escaille a vorbit într-o română destul de corectă, în care a folosit chiar şi sunete mai greu de reprodus, precum cel al literei ”ţ”.

Articol publicat in revista Ferma nr. 10 (193) din 1-15 iunie 2017