Cu toate astea, însă, executivul blocului comunitar nu pare dispus să facă mari concesii. Danemarca, Finlanda, Franţa, Irlanda, Polonia, Portugalia şi Spania au fost primele care şi-au văzut aprobate aşa-numitele planuri strategice.

Aceste ţări au acum undă verde de la Bruxelles pentru a implementa reforma agricolă a UE la nivel naţional începând cu 2023. România, în schimb, mai trebuie să aştepte. Motivul este că şi aşa autorităţile noastre au depus cu întârziere (abia la sfârşitul lunii februarie) propriul Plan Naţional Strategic (PNS).

OBIECTIVELE PAC 2023-2027

Noua Politică Agricolă Comună (PAC) este concepută pentru a contura tranziţia către un sector agricol european sustenabil, rezilient şi modern. În cadrul politicii reformate, finanţarea va fi distribuită mai echitabil fermelor familiale mici şi mijlocii, precum şi tinerilor fermieri. În plus, fermierii vor fi sprijiniţi să adopte noi inovaţii, de la agricultura de precizie la metodele de producţie agroecologice.

Prin sprijinirea unor acţiuni concrete în aceste domenii şi în altele, viitoarea PAC poate fi piatra de temelie a securităţii alimentare şi a comunităţilor agricole din Uniunea Europeană.

LIPSĂ TOTALĂ DE TRANSPARENŢĂ!

Spania, prin voinţa ministrului său al agriculturii, Luis Planas, a militat pentru urgentarea procedurii de aprobare a propriuluiPNS, mai mult pentru a oferi fermierilor şi întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în sectorul agroalimentar un plus de predictibilitate în ceea ce priveşte planificarea operaţiunilor viitoare. Asta deşi, potrivit autorităţilor de la Madrid, contextul actual ridică mari semne de întrebare faţă de ambiţiile sociale şi de mediu.

Pe de altă parte, opinia publică spaniolă critică aspru lipsa de transparenţă şi de implicare care au existat, în special în procesul final de negociere al viitoarei PAC, pe parcursul căruia societatea civilă nu a fost informată şi nici nu a avut ocazia să-şi exprime punctele de vedere. Spania a mizat, se pare, pe componenta de producţie durabilă şi o creştere timidă a bugetului pentru agricultura ecologică. De asemenea, a inclus anumite garanţii de investiţii în irigaţii, dar acestea sunt, totuşi, insuficiente pentru a reduce stresul hidric într-o ţară profund afectată de secetă.

SE VREA UN PAC MAI VERDE

În cazul Franţei, care a trimis spre validare autorităţilor de la Bruxelles un dosar de peste 1.800 de pagini, sprijinul financiar pentru fermieri este mai direcţionat şi mai echitabil. Asta în condiţiile în care Franţa va implementa un nou mecanism de armonizare treptată a sprijinului pentru venitul agricol, care se bazează pe plăţi la hectar în întreaga ţară.

În plus, subliniază Comisia, vor fi redistribuiţi aproximativ 3,5 miliarde de euro pentru a sprijini fermele mici şi mijlocii de până în 52 de hectare. După ce a criticat prima versiune aPNS-ului francez din cauza lacunelor pe partea de înverzire, reprezentanţii Comisiei Europene consideră că „planul francez este acum în concordanţă cu ambiţiile UE în materie de mediu şi climă”. De asemenea, apreciază contribuţia privind acordarea de sprijin suplimentar pentru sectoarele aflate în dificultate, cu 15% din buget alocat plăţilor directe dedicate ajutoarelor sectoriale legate de producţie, în special pentru creşterea animalelor, culturile proteaginoase şi fermele mixte.

CRITICI OBIECTIVE ÎN IRLANDA

In Irlanda, vocile critice s-au dezlănţuit imediat după anunţul comisarului Janusz Wojciechowski care făcea referire la primele planuri strategice aprobate. Din cauza creşterii rapide a costurilor de producţie, viitoarea PAC, aşa cum se conturează în prezent, nu se va ocupa de securitatea alimentară sau de veniturile fermelor, susţin reprezentanţii sectorului.

„Viitoarea Politică Agricolă Comună, cu bugetul său limitat, nu poate îndeplini aceste obiective”, avertizează Asociaţia Irlandeză a Crescătorilor de Bovine şi Ovine. Aceasta a cerut guvernului să detalieze cum va finanţa ambiţia în materie de climă şi va menţine în acelaşi timp viabilitatea economică a producătorilor primari.

La rândul său, Asociaţia Fermierilor Irlandezi (IFA) şi-a exprimat într-un comunicat temerea că obiectivele asumate de Planul Naţional Strategic al Irlandei este „un pas în direcţia greşită care va submina producţia de alimente”.

FIECARE STAT, CU STRATEGIA ŞI NEVOILE SALE

Statele membre au fost nevoite să pună în aplicare aceste planuri strategice ale Politicii Agricole Comune, combinând finanţarea sprijinului pentru venit, a dezvoltării rurale şi a măsurilor de piaţă. La elaborarea propriuluiPNS, fiecare ţară a ales dintr-o gamă largă de intervenţii la nivelul UE, adaptându-le şi direcţionându-le pentru a răspunde nevoilor sale specifice şi condiţiilor locale.

Comisia are obligaţia de a evalua dacă fiecare plan contribuie la realizarea celor 10 obiective – cheie ale PAC, care abordează provocări în materie de mediu, sociale şi economice comune. Prin urmare, planurile trebuie să fie conforme cu legislaţia UE şi să contribuie la realizarea obiectivelor UE în materie de climă şi mediu, precum şi în materie de bunăstare a animalelor, aşa cum se stipulează în strategia „De la fermă la consumator” şi în strategia privind biodiversitatea.

SECURITATEA ALIMENTARĂ, PUNCT DE INTERES MAJOR

În contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei şi al creşterii preţurilor produselor de bază, Comisia a invitat statele membre să exploateze toate oportunităţile oferite de planurile lor strategice pentru a consolida rezilienţa sectorului agricol în vederea promovării securităţii alimentare.

Aceasta include reducerea dependenţei de îngrăşămintele sintetice şi extinderea producţiei de energie din surse regenerabile fără a submina producţia de alimente, precum şi promovarea unor metode de producţie sustenabile.

PACT CU IMPACT LA FERMIERI

Achim Irimescu a declarant recent că cele mai mari provocări pentru fermierii europeni vin din noua Politică Agricolă Comună și din Pactul Ecologic European, care cuprind cele două strategii: Farm to Fork și Biodiversitate.

Farm to Fork propune reducerea cu 50% până în 2030 a pesticidelor, cu 20% a îngrășămintelor de sinteză și cu 50% a antimicrobienelor iar toate aceste eforturi trebuie să se facă prin fonduri din PAC șiPNS.

Click AICI şi vezi care sunt riscurile noii PAC pentru România!

un articol de

LIVIU GORDEA