Recunoscut pentru perseverenţa cu care îşi urmăreşte obiectivele, Claudiu Cojocariu a planificat extinderea fermei sale de oi de lapte Lacaune şi construcţia unui nou adăpost. Deoarece timpul necesar pentru ca animalele din prăsila proprie să intre în producţie (în lactaţie) era prea lung şi mai ales pentru că a primit o ofertă de nerefuzat pentru a vinde mieluţele „încă nenăscute” din ferma sa, Claudiu Cojocariu a ales că cumpere „sânge proaspăt” din Franţa.
Claudiu Cojocariu a cumpărat animale pentru a intra mai repede în producţie
„Am ales să îmi extind ferma și efectivul cumpărând animale din Franţa pentru a scurta timpul de intrare în producţie. Pentru animalele din prăsila proprie, ar fi trebuit să aștept până în toamna anului viitor să pot să am lapte de la mieluțe. Am adus oi de 7-8 luni şi de 40 kg, pe care în aprilie le pot introduce la montă, iar în toamnă să am lapte. Vreau să ajung la o producţie constantă de circa 500 litri de lapte/zi, tot anul„, ne-a explicat Claudiu Cojocariu.
Lacaune de la „mama” lor, din Franţa
În acest an, Claudiu Cojocariu avea în plan să păstreze toate mieluțele pentru a-şi extinde efectivul. Dar, după o serie de calcule, cu banii primiţi în avans pentru mieii care se vor naşte în luna mai şi cu un împrumut financiar, fermierul a decis să nu mai aştepte şi să cumpere mieluţe Lacaune din Franţa.
Oile Lacaune din ferma sa provin din animale importate din Austria, iar acum fermierul a ales o altă origine. De ce Franţa? Pentru că „francezii au inventat această rasă, au genetică şi tehnologie performantă, chiar dacă fermele lor de Lacaune nu sunt la fel de curate ca şi ale noastre, cel puţin cele pe care le-am vizitat eu”, ne-a relatat tânărul fermier.
Lacaune în România a ajuns la un nivel de vârf pentru Europa
Impresionat de calitatea animalelor din fermele franceze vizitate, dar nu lipsit de patriotism, şi bazat pe o bună cunoaştere a situaţiei creşterii rasei Lacaune în România, Claudiu Cojocariu a remarcat că „în majoritatea fermelor din România este mai curat şi mai rânduială comparativ cu fermele de oi de lapte vizitate în Franţa”.
Tipic pentru fermele de Lacaune din Franţa este sistemul de întreţinere cu bandă de furajare plasată pe mijlocul adăpostului, între boxele de întreţinere, ceea ce face ca inspecţia animalelor să se facă mult mai dificil. În timp ce, în România, majoritatea fermelor de oi de lapte nou construite au un sistem de întreţinere cu alee centrală de furajare. De asemenea, majoritatea adăposturilor sunt clădiri vechi, cu pereţi din beton, ceea ce face ca aşternutul permanent să păstreze umiditatea din dejecţii, în ciuda sistemelor de ventilaţie.
Comparativ cu situaţia din Franţa, Claudiu Cojocariu consideră că ceea ce s-a construit în ultimii ani în România în sectorul oilor de lapte este la nivel de vârf în Europa.
În schimb, în Franţa, fermierii au numeroase forme de ajutor din partea statului, inclusiv curent electric la un preţ subvenţionat sau chiar gratis.
Lactaţie mult mai scurtă
Fermierii francezi au obligaţia să păstreze mielul lângă oaia mamă timp de minim 30 de zile, ceea ce, în opinia lui Claudiu Cojocariu, „este un stres suplimentar pentru oi şi o pierdere de lapte, deoarece oile nu produc la capacitate, iar lactaţia este mult mai scurtă”. Practic, în Franţa, în prima lună de lactaţie, mieii sug şi stau în boxe comune cu mamele lor, iar oile sunt în acelaşi timp mulse, de obicei o mulsoare/zi.
În ferma sa, tânărul fermier aplică un protocol simplu după fătare: lasă mieii doar două – cel mult trei zile lângă mamă, pentru a suge colostrul, după care mieii sunt crescuţi separat, în creşe special amenajate, cu lapte de oaie şi înlocuitor de lapte, iar oile sunt mulse.
Animale identice, „la linie”, cu ugere impresionante
După ce „s-a aprins beculeţul”, planul de acţiune a fost pus rapid în practică: „pentru a avea lapte în toamnă, era nevoie de mieluţe în vârstă de 7-8 luni şi cu o greutate de minim 40 kg, pentru a le da la montă în aprilie”, ne-a spus fermierul. Apoi, Claudiu Cojocariu a găsit o variantă de a aduce animale din Franţa, a vizitat mai multe ferme şi a ales animalele. „Nu cunoşteam situaţia din Franţa, dar am ajuns acolo, am văzut ferme, am văzut tehnologie şi mi-a plăcut. Am văzut animalele, toate o linie, toate sunt o formă, se vede că francezii fac selecţie şi ameliorarea resei. Mi-au plăcut mai ales pulpele lor, ugerele așa calibrate, în formă de inimă, simetrice şi perfecte. N-am văzut ugere deformate şi foarte rar ugere stricate, ceea ce înseamnă că ei elimină animalele cu defecte”, ne-a spus, impresionat, fermierul.
„Avem şi în România ferme de oi Lacaune care pot să facă tehnologie şi producţie la acelaşi nivel cu cele din Franţa”, spune Claudiu Cojocariu.
Mieluţele din Franţa sunt pregătite pentru montă
La începutul lunii februarie, cele 220 de mieluţe Lacaune din Franţa au sosit în ferma din Gătaia, jud. Timiș, iar în martie animalele încă erau în perioada de acomodare şi de tranziţie pentru a trece la furajarea specifică fermei. Animalele importate au primit, timp de câteva săptămâni, doar fân de lucernă deshidratată şi un supliment de vitamine pentru atenuarea stresului de transport, iar treptat vor intra pe raţia de bază formată din siloz şi fân.
Animalele s-au adaptat bine la condiţiile din ferma lui Claudiu Cojocariu, sunt vioaie şi mai prietenoase decât cele băştinaşe, aşa că şi fermierul se declară mulţumit: „Îmi place comportamentul lor şi abia aştept să intre la muls… Abia atunci, după prima, poate chiar a doua fătare, o să pot face o comparaţie între genetica din Franţa şi cea din Austria”.
Mâncare ca la carte şi o lactaţie lungă
Spre deosebire de Franţa, unde perioada normală de lactaţie comercială este de circa 170-200 de zile, în ferma din Gătaia, oile au o lactaţie mai lungă. „Francezii mulg maxim 200 de zile şi au o producţie medie înregistrată de circa 400-450 de litri/oaie/lactaţie. Eu le mulg cca. 300 de zile, le-aş mulge 365 de zile/an, dar trebuie să le acord o perioadă de refacere înainte de fătare”, ne-a explicat Claudiu Cojocariu.
Efectivul vechi de oi, de aproximativ 200 de animale, este acum în perioada de repaus şi urmează să fete în luna mai. Producţia medie de lapte este de cca. 500 litri/oaie/lactaţie. „De la 80 de animale, mulse aproape 11 luni, am ajuns la cca. 600 de litri/oaie”, a spus fermierul.
Berbeci ca… măgarii!
Tot din Franţa, fermierul a cumpărat şi doi berbeci de 2 ani cu pedigree: „Sunt ca măgarii… la 130-140 kg, dar se vor duce peste 150 kg şi sunt cu 20 cm mai înalţi decât ai mei, chiar dacă şi eu am berbeci foarte buni”, a precizat fermierul.
Citeşte şi: Ferma de Lacaune: 100 de mii de litri de lapte şi 500 de miei de la 350 de oi mame
