România se confruntă cu cea mai mică recoltă de cartofi din ultimii opt ani, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). Scăderea continuă a producției, combinată cu un consum intern tot mai ridicat, pune presiune pe fermieri și pe piața locală.

CEA MAI MICĂ PRODUCȚIE DE CARTOFI DIN 2015 ÎNCOACE
Anul trecut, producția de cartofi de toamnă a fost de doar 1,58 milioane de tone, cu 262.200 de tone mai puțin decât în 2022, conform datelor Institutului Național de Statistică – INS. Randamentul mediu a scăzut dramatic, ajungând la doar 14.164 kg/hectar, față de 16.219 kg/hectar în anul precedent. Această scădere accentuează trendul descendent început după anul 2017, când producția de cartofi atinsese un nivel record de 2,8 milioane de tone.
S-a ajuns astfel la un record negativ din 2015 încoace, pe fondul unor suprafețe și a unor randamente tot mai mici.
CREȘTE CEREREA PENTRU CONSUM ÎN ROMÂNIA
În ciuda scăderii producției, consumul intern de cartofi continuă să crească. În 2023, acesta a totalizat 2,461 milioane de tone, cu 57.000 de tone mai mult decât în 2022. Din această cantitate, 1,953 milioane de tone au fost destinate consumului uman, reprezentând 79,4% din consumul total.
În plus, necesarul de sămânță a fost de 318.000 de tone, iar cel pentru furaje și prelucrare industrială a fost de 74.000 de tone, respectiv 21.000 de tone.
Stop joc: Erbicid pentru cartofi interzis în UE!
DEFICIT MAJOR ÎN PRODUCȚIE, ROMÂNIA ARE NEVOIE DE IMPORTURI!
Cu o producție locală insuficientă, România se bazează din ce în ce mai mult pe importuri pentru a acoperi necesarul intern. În 2023, țara noastră a avut nevoie de 0,88 milioane de tone de cartofi pentru a-și asigura autoconsumul, deficitul fiind acoperit din importuri, care au totalizat 643.000 de tone.
Resursele totale au scăzut cu 663.000 de tone față de anul precedent, ajungând la 7,201 milioane de tone, incluzând stocurile, producția și importurile.

SUPRAFEȚELE CULTIVATE CU CARTOF, ÎN SCĂDERE!
Suprafețele cultivate cu cartofi în România au înregistrat o scădere semnificativă în ultimele decenii. În 2014, fermierii români cultivau peste 198.500 de hectare cu cartofi. Această suprafață a scăzut la 170.000 de hectare în 2019 și la 98.400 de hectare în 2020.
În 2022, suprafața cultivată a fost de aproximativ 75.000 de hectare, cu o producție totală de 1,187 milioane de tone, ceea ce indică un randament mediu de aproximativ 15,8 tone la hectar.
În 2023, suprafața cultivată a continuat să scadă, ajungând la aproximativ 16.600 de hectare pentru cartofii de consum, la care se adaugă circa 10.000 de hectare pentru sămânță. Această reducere a suprafețelor cultivate este influențată de randamentele scăzute, lipsa sistemelor de irigații și creșterea prețurilor la inputuri agricole.
În județul Harghita, de exemplu, suprafața cultivată cu cartofi a scăzut de la 14.500-15.000 de hectare în urmă cu zece ani la aproximativ 6.500 de hectare în 2023.
Această tendință descendentă a suprafețelor cultivate cu cartofi în România reflectă provocările cu care se confruntă fermierii, inclusiv condițiile climatice nefavorabile, lipsa infrastructurii de irigații și concurența importurilor.
CE URMEAZĂ PENTRU CARTOFUL ROMÂNESC!
Această situație ridică întrebări serioase despre viitorul agriculturii românești și al producției de cartofi. Scăderea suprafețelor cultivate, randamentele slabe și condițiile climatice dificile au contribuit semnificativ la recordul negativ din 2023. În plus, creșterea constantă a consumului intern pune presiune suplimentară pe fermieri, obligând România să apeleze la importuri pentru a acoperi cererea.
Pentru a evita o criză pe piața cartofului românesc, este esențial ca autoritățile și fermierii să găsească soluții eficiente. Investițiile în tehnologii agricole moderne, sprijinirea fermierilor prin subvenții și politici adecvate, precum și promovarea agriculturii durabile sunt măsuri indispensabile pentru redresarea producției de cartofi din România.
Cartofii, un aliment de bază pentru români, ar putea deveni din ce în ce mai scumpi, dacă tendința descendentă a producției nu este inversată.