România ar urma să repornească sistemul antigrindină în perioada următoare, dar ar urma să testeze o nouă tehnologie antigrindină pentru protejarea culturilor agricole.
Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, s-a întâlnit săptămâna aceasta cu reprezentanții producătorilor din sectorul vitivinicol pentru a discuta despre situația acestui domeniu, problemele cu care se confruntă și măsurile prin care Ministerul Agriculturii ar putea veni în sprijinul producătorilor.
În cadrul întâlnirii, reprezentanții organizațiilor profesionale din acest sector au solicitat repunerea în funcțiune a sistemului național antigrindină, pentru a proteja culturile de viță-de-vie de eventuale pagube generate de fenomene meteorologice extreme.
Ministrul Tánczos Barna susține, însă, că ”programul multianual necesar repornirii sistemului antigrindină poate fi aprobat doar de un Guvern cu puteri depline”.
”În perioada interimatului pregătim lansarea programului în dezbatere publică și am reiterat propunerea mea de a reporni acest sistem pentru o perioadă limitată (2026–2028), timp în care vor putea fi analizate și identificate cele mai potrivite soluții tehnologice pentru protecția culturilor pe termen lung”, a transmis ministul interimar al Agriculturii.
Potrivit G4Media, una dintre soluții ar putea fi sistemul pilot antigrindină testat deja în judeţul Satu Mare, într-un parteneriat între Consiliul Județean Satu Mare și Serviciul Meteorologic din Ungaria.
Acest sistem, utilizat de Sistemul Național de Reducere a Daunelor Cauzate de Grindină (JÉGER) din Ungaria, nu funcționează cu rachete antigrindină, ci cu generatoare de sol care eliberează iodură de argint în atmosferă, ceea ce ajută la reducerea dimensiunii granulelor de gheață în norii de furtună.
Sistemul nu elimină complet grindina și nici nu este capabil să influențeze semnificativ cantitatea de precipitații. Scopul acestui sistem este de a diminua dimensiunea granulelor de gheață care cad pe sol, reducând astfel pagubele cauzate de căderile de grindină, inclusiv pentru culturile agricole.
În Ungaria, acest sistem funcționează din 2018, cu 986 de generatoare (223 automate și 763 manuale) care oferă acoperire împotriva grindinei în toată țara.
Sistemul este operat de Camera Agricolă Națională a Ungariei (NAK) împreună cu Ministerul Agriculturii din Ungaria.
Potrivit datelor de la Camera Agricolă Națională a Ungariei (NAK), pe baza alarmei trimise de HungaroMet (Administrația națională de meteorologie din Ungaria), generatoarele de sol sunt pornite, în mod automat sau de către operatori, în cazul celor manuale.
Generatorul de sol arde o soluție de iodură de argint și acetonă (ingredient activ), iar moleculele rezultate de iodură de argint urcă în straturile superioare ale norilor. Acolo, nu pot elimina granulele de gheață deja formate, dar reduc dimensiunea și formarea altor granule de gheață.
În Ungaria, sistemul este în funcțiune în fiecare an din data de 15 aprilie și până în data de 30 septembrie.
Datele oficiale ale Camerei Agricole din Ungaria arată că media anuală a suprafețelor afectate de căderi de gheață raportate a scăzut semnificativ față de perioada anterioară punerii în funcțiune a acestui sistem.
Mai exact, potrivit datelor NAK, în primii șapte ani de la funcționarea sistemului, fermierii din Ungaria au raportat daune provocate de căderi de gheață, în medie, pe o suprafață de 33.913 hectare pe an. Prin comparație, în anul 2017, ultimul an în care sistemul național de reducere a daunelor nu era încă în funcțiune, fermierii au raportat daune pe o suprafață aproape de două ori mai mai mare, de circa 72.000 hectare.
În România, dezactivarea Sistemului Național Antigrindină a divizat puternic fermierii. Organizații reprezentative precum Clubul Fermierilor Români, Pro Agro, OIPA Legume-Fructe, FRULEG sau ONIV și-au exprimat în mod constant opoziția față de această măsură.
DETALII AICI: Fermieri: Sistemul Antigrindină trebuie repus în funcțiune imediat! Populismul nu protejează culturile! – Revista Ferma
