Denumirea completă a SO7 este ”Atragerea și susținerea tinerilor fermieri și a altor noi fermieri și facilitarea dezvoltării sustenabile a întreprinderilor în zonele rurale”.
PUNCTE TARI ŞI DEFICIENŢE
Analiza SWOT a relevat câteva puncte tari. Le consemnez pe primele două:
1. Interesul crescut al tinerilor fermieri pentru accesarea sprijinului din Pilonul I și Pilonul II. Numărul tinerilor fermieri sprijiniți prin Pilonul I, care au încasat plăți directe în perioada 2015-2017 a crescut cu 43,37% iar prin sM 6.1 din PNDR 2014-2020, în perioada 2015-2018 s-au instalat 10.229 de tineri fermieri.
2. Înregistrarea unor valori crescute ale dimensiunii economice a exploatațiilor tinerilor fermieri, comparativ cu valoarea medie a acesteia: tinerii între 25 și 34 de ani dețineau exploatații de aproape 8.000 S.O. la nivelul anului 2016.
Sunt și destule deficiențe. Iată doar două dintre acestea:
1. Forță de muncă îmbătrânită în sectorul agricol, procentul de fermieri tineri în total fermieri fiind cel mai scăzut din UE (3,1% în RO față de 5,1% media UE) și
2. Un grad scăzut de interes pentru înființarea și dezvoltarea unor afaceri agricole de către tineri în zona rurală, mai accentuat în zona montană (între 2015 și 2018 prin sM 6.1 s-au instalat numai 1.998 de tineri fermieri în zona montană!), din cauza disparităților dintre zonele rurale și cele urbane, din perspectiva calității vieții, resurselor financiare, oportunităților de muncă, educație și acces la sănătate.
OPORTUNITĂŢI ŞI AMENINŢĂRI
Lista oportunităților este încurajatoare:
• disponibilitatea fondurilor europene pentru întinerirea generațiilor de fermieri prin creșterea interesului numărului de tineri antreprenori care practică activități agricole orientate către piață;
• instrumente financiare care pot facilita accesul tinerilor antreprenori la surse de finanțare;
• premise legislative de încurajare a educației în agricultură, inclusiv învățământ dual;
• revenirea persoanelor care au activat pe piețe de muncă externe și au dobândit cunoștințe și capital necesare dezvoltării de activități economice, situație generată și de declanșarea pandemiei COVID-19;
• inițiative legislative pentru fermierii care angajează tineri în exploatațiile agricole (ex. facilități fiscale, stimulente financiare etc.);
• premise legislative pentru sprijinirea accesului tinerilor la terenuri agricole, dar și intravilane în zonele rurale și la locuințe în mediul rural etc.
Amenințările, din păcate, nu lipsesc. Dintre acestea, menţionăm fenomenul accentuat de acaparare a terenurilor ce generează dificultăți majore în accesul tinerilor la terenuri agricole și tendințe puternice de creștere accelerată a prețurilor de cumpărare și arendare a terenurilor agricole în special începând cu anul 2018.
Prețul mediu al unui hectar de teren arabil în România era de 1.366 euro/ha în anul 2011 și a crescut până la 4.904 Euro/ha în 2018.
Media anuală a prețului de arendare exprimat în RON/ha este mai mare cu aproape 30% în anul 2019, faţă de anul 2014, atingând o valoare de 541,27 RON/ha.
2 TIPURI DE INTERVENŢIE
Au fost decise două tipuri de intervenție: 1. Sprijin complementar pentru venit pentru tinerii fermieri și 2. Instalarea tinerilor fermieri și a noilor fermieri și înființarea de întreprinderi rurale. Sprijinul complementar pentru venit acordat pentru tinerii fermieri constă în acordarea unei plăti anuale pe hectarul eligibil declarat de tânărul fermier, decuplat de producție. Sprijinul pentru tinerii fermieri este acordat in contextul în care aceștia se califică pentru sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității. Sprijinul acordat tinerilor fermieri în vederea instalării ca șefi de exploatație are în vedere adresarea nevoilor identificate la nivelul analizei SWOT, respectiv îmbunătățirea structurii de vârstă a managerilor de exploatații agricole, reducerea depopulării mai ales în zonele montane, dar și îmbunătățirea nivelului de formare profesională în rândul managerilor de fermă. Această intervenție va contribui la înlocuirea treptată a generațiilor de fermieri, la creșterea nivelului de cunoștințe al acestora, sprijinul încurajând adoptarea tehnicilor moderne de protecția mediului, dar și aplicarea soluțiilor digitale și inovative.
SUMELE ALOCATE PRIN PNS
SO7 beneficiază de o alocare totală de 317.160.000 euro, din care 67.200.000 euro pentru Sprijinul complementar și 250.700.000 euro pentru instalarea tinerilor fermieri.
Sprijinul complementar pentru venit se va acorda pentru primele 50 de ha eligibile. Pentru anul 2023, cuantumul estimat este de 46 euro/ha. Pentru instalare, sprijinul public nerambursabil maxim este de 70.000 de euro.
Plata se efectuează în două tranșe și se acordă: 75% la semnarea contractului de finanțare și 25% după implementarea Planului de afaceri.
În mod complementar cu intervenția adresată instalării tinerilor fermieri, se va acorda sprijin pentru consolidarea exploatațiilor acelor tineri fermieri care și-au implementat planul de afaceri privind obținerea sprijinului pentru instalare.Tânărul fermier trebuie să aibă vârsta de maxim 40 de ani.
FERMA LUI RADU DE LA CIORĂŞTI
Radu Mărtinescu, un tânăr fermier de 28 de ani din Vrancea, este deja este experimentat în afacerile agricole, deoarece, încă de la 18 ani a fost implicat activ în ferma familiei.
De la aproape 400 de hectare, cât se lucrau în urmă cu un deceniu, astăzi, ferma coordonată de Radu Mărtinescu, împreună cu fratele său mai mic, Marius Mărtinescu, exploatează aproximativ 900 de hectare, orizontul de extindere fiind nelimitat, după cum spune chiar tânărul fermier.
Click AICI şi află povestea!
un articol de
STELIAN RĂDESCU
