Cine și câte pesticide consumă în Uniunea Europeană și unde se află România?

UE: PESTE 350.000 TONE DE PESTICIDE

Vânzările de pesticide în cele 27 de state din Uniunea Europeană au depășit 350.000 de tone în 2020, cu aproximativ 7% mai puțin decât în 2019.

Statele membre ale UE în care au fost vândute cele mai mari cantități de pesticide sunt Germania, Franța și Spania, însă clasamentul a variat în funcție de tipul de pesticide: fermierii din Germania au folosit cea mai mare cantitate de insecticide și acaricide (21.248 tone), precum și de regulatori de creștere a plantelor (2.233 tone), cei din Spania – cea mai mare cantitate de fungicide și bactericide (37.916 tone), iar fermierii din Franța au folosit, în 2020, cea mai mare cantitate de erbicide (29.155 tone), arată datele Eurostat.

CONSUM PESTICIDE ÎN ROMÂNIA

Spre comparație, în România, cantitățile de pesticide vândute în 2020 au fost de 3.877 tone fungicide și bactericide, 4.125 tone de erbicide, 453 tone de insecticide și acaricide și sub 122 tone de regulatori de creștere.

În Turcia, țară din care importăm cantități mari de produse agricole, în special legume și fructe și în care suprafața agricolă utilizată în 2020 era de aproape 38 milioane de hectare, consumul de pesticide a fost de 20.507 tone fungicide și bactericide, 13.250 tone de erbicide, 14.457 tone de insecticide și acaricide și aproape 1.319 tone de regulatori de creștere, arată tot datele Eurostat.

RISC REDUS CU 65 LA SUTĂ

Însă, cum tipurile de substanțe active utilizate în pesticide se schimbă permanent, cantitățile de pesticide vândute nu sunt în sine un indicator al pericolelor potențiale asociate cu utilizarea pesticidelor.

Pentru a estima riscul cauzat de utilizarea pesticidelor, este utilizat un indicator de risc armonizat ce include estimări pe baza conținutului de substanțe active.

Astfel, potrivit datelor Eurostat, acest risc în UE, în toate sectoarele, nu doar în agricultură, a fost cu 22% mai mic în 2020, comparativ cu media din perioada 2011-2013. În această perioadă, riscul de utilizare a pesticidelor a scăzut în majoritatea statelor membre ale UE. Cea mai mare scădere a fost în România, unde riscul cauzat de utilizarea pesticidelor a scăzut cu 65%, în timp ce un risc în creștere s-a înregistrat înAustria,Finlanda,Estoniași Letonia.

CONSUMUL DE ÎNGRĂȘĂMINTE CHIMICE ÎN UE

În ceea ce privește consumul de îngrășăminte chimice în UE, aproximativ 10 milioane de tone de îngrășăminte pe bază de azot și aproximativ 1,2 milioane de tone de îngrășăminte pe bază de fosfor au fost aplicate pe terenurile agricole din cele 27 de state membre ale UE în 2020.

Franța a avut cel mai mare consum de îngrășăminte pe bază de azot în 2020 (20,7% din totalul UE), în timp ce Spania a fost pe primul loc la îngrășăminte pe bază de fosfor (17,8% din totalul UE).

ROMÂNIA: PENULTIMUL LOC ÎN UE

Datele Eurostat privind consumul de îngrășăminte chimice în raport cu suprafața agricolă utilizată arată că, în 2020, în UE au fost folosite 71 de kilograme de îngrășăminte chimice pe hectar. În top au fost Olanda, cu 124 kg/ha, Belgia, Luxemburg și Ungaria, cu peste 100 kg/ha. ÎnAustria,Letonia,Estonia, România și Portugalia, consumul de îngrășăminte chimice a fost sub 50 kg/ha, România fiind pe penultimul loc în UE27, cu un consum de puțin peste 40 kg/ha.

Între 2010 și 2020, utilizarea îngrășămintelor chimice în raport cu suprafața agricolă utilizată în UE a crescut cu 9,4%. Majoritatea statelor membre ale UE au raportat o creștere a acestui raport, cu o creștere de peste 50% în Bulgaria, România și Ungaria.

APROAPE 40% DIN IMPORTURILE UE, DIN RUSIA ȘI BELARUS

În 2021, Uniunea Europeană a importat îngrășăminte organice și chimice în valoare de 6,1 miliarde euro (echivalentul a 0,29% din valoarea tuturor mărfurilor importate). Cantitativ, 42,7% din îngrășămintele importate au fost pe bază de azot, aproape o treime (31,4%), cu elemente amestecate și 19,1% pe bază de potasiu. Îngrășămintele pe bază de fosfor au reprezentat doar 3,7% din totalul importurilor, iar îngrășăminte organice (animale și vegetale) doar 0,7%.

Rusia a fost țara de origine pentru 30,1% din toate îngrășămintele importate de UE în 2021, cu ponderi mari pentru îngrășămintele cu elemente mixte (46,9%), precum și pentru îngrășămintele pe bază de azot (26,1%) și pe bază de potasiu (22,3%). Belarus, țară care, din 2022, este, de asemenea, supusă sancțiunilor din partea UE după izbucnirea războiului declanșat de Rusia în Ucraina, a furnizat 9,4% din importurile UE de îngrășăminte în 2021, cu o pondere mare pentru îngrășămintele pe bază de potasiu (29,2%).

Ucraina a livrat doar 3,9% din toate îngrășămintele importate în UE în 2021, cu o pondere de 9% pentru îngrășămintele pe bază de azot.

CÂT DE MULT POLUEAZĂ AGRICULTURA UE?

Deși emisiile din agricultură au scăzut cu aproape 21% între 1990 și 2020, agricultura era responsabilă de 11,4% din toate emisiile de gaze cu efect de seră generate în UE în 2020, an în care agricultura UE a generat echivalentul a 382 milioane tone de CO₂.

Metanul și protoxidul de azot sunt principalele gaze cu efect de seră generate de agricultură, care a fost și cea mai mare sursă de emisii ale acestor gaze, producând 55,4% din emisiile de metan și 80,1% din emisiile de protoxid de azot din UE.

România a fost responsabilă de 4% din emisiile de metan, respectiv de 5,8% din emisiile de protoxid de azot provenite din agricultura UE în 2020.

CITIȚI ÎN EDIȚIILE VIITOARE

Care este cea mai mare economie agricolă dintre statele membre ale Uniunii Europene și care este contribuția României la valoarea adăugată produsă de agricultură în UE?

Aflați detalii din numerele viitoare ale revistei Ferma.

un articol de

VIOLETA MÂȚ